Donald Trump, adesea criticat pentru lipsa de pregătire și stilul său controversat de conducere, continuă să domine scena politică mondială. Această analiză detaliată explorează modul în care Trump își gestionează rolul de lider al Statelor Unite, evidențiind tendința sa de a ignora dovezile concrete și de a transforma realitatea într-un spectacol mediatic constant. Acordul cu Ucraina, de exemplu, a fost orchestrat ca un eveniment public, subliniind astfel nevoia sa de a demonstra forță și control.

Trump trăiește într-o lume paralelă, similară cu cea a lui Nero, unde complexitatea problemelor globale este redusă la teorii simpliste, adesea în contradicție cu tradițiile americane și occidentale. Conceptul de 'globalism', folosit cu multiple semnificații, este central în discursul său. El opune globalismul patriotismului, creând o diviziune clară între 'patrioti' și 'globaliști', o tactică retorică menită să polarizeze.

Criticii, inclusiv anumiți autori, văd în globalism un proiect de inginerie socială menit să submineze suveranitatea națională și să transfere puterea către instituții internaționale nedemocratice. Această perspectivă include acuzații la adresa organizațiilor precum ONU, Banca Mondială și indivizi precum Soros, considerându-le responsabile pentru promovarea unor amenințări inventate, cum ar fi pandemia și schimbările climatice, pentru a-și crește influența.

În contrast cu globalizarea, care promovează comerțul liber și multilateralismul, Trump promovează tarifele vamale, bilateralismul și impunerea forței, totul în numele 'Americii pe primul loc'. Deși aceste idei au existat dintotdeauna în rândul minorităților cu vederi extremiste, impactul lor este amplificat de faptul că actualul președinte și adepții săi europeni își bazează deciziile politice pe aceste pseudoteorii. Trump susține, fără dovezi, că globaliștii au 'furat' bani de la SUA și promite să recupereze ceea ce a fost 'furat' prin politica tarifelor vamale.

Acțiunile lui Trump, caracterizate de decizii arbitrare, au provocat scăderi ale valorilor bursiere și temeri legate de o recesiune globală. Criticii amintesc de lecțiile istoriei, cum ar fi politica economică din anii 1930, care a dus la o criză economică mondială majoră. Trump, în stilul său caracteristic, justifică aceste măsuri ca fiind necesare pentru o perioadă de tranziție, promițând aducerea 'bogăției înapoi în SUA'.

De asemenea, Trump pare să întărească poziția lui Putin, care invadează țări și amenință Europa, și lasă teren liber Chinei pentru a-și construi o nouă ordine mondială. Trump și alți lideri, precum președintele chinez Xi Jinping, contestă conceptul occidental al drepturilor omului și al democrației. Această abordare periclitează coeziunea socială, divizând societatea și limitând drepturile celor care nu se încadrează în definiția 'patrioților'.

Problema majoră cu trumpismul nu este doar ruptura cu Europa și tradiția occidentală, ci și faptul că aceasta se produce pe fondul ignoranței, manipulării mediatice și, după cum sugerează istoria, conduce spre haos. Într-o lume în continuă schimbare, cu progrese tehnologice rapide, o continuă creștere a bunăstării materiale, dar și cu deteriorarea mediului înconjurător și creșterea nemulțumirii, abordarea lui Trump ridică semne de întrebare serioase.

Jordi Sevilla este economist.