Summit-ul a fost un fâs

Nicio încetare imediată și necondiționată a focului de 30 de zile. Zelenski a fost de acord, dar Putin, versat, face cu Trump ceea ce Trump nu-i permite lui Zelenski: amână decizia și impune condiții care ar însemna înfrângerea Ucrainei. Pe Trump și Putin îi interesează prea puțin armistițiul. Cei doi președinți imperiali au treburi mai importante. Războiul este mai degrabă un pretext, deoarece esențial este caracterul istoric al reluării relațiilor dintre Washington și Moscova și întâlnirea personală care va urma, poate la Riad, cu fotografiile de rigoare pentru posteritate. Ucraina este doar un punct în plus pe vasta agendă mondială, alături de Orientul Mijlociu, bomba nucleară la care Iranul este aproape să ajungă sau viitoarele negocieri privind reducerea armamentului strategic, așa cum reflectă comunicatele de la Kremlin și Casa Albă.

Sunt cuplul la modă al noii ere

Asemenea lui De Gaulle și Adenauer, care au reconciliat Franța și Germania, Nixon și Mao, care au deschis China lumii, sau Reagan și Gorbaciov, care au pus capăt Războiului Rece, Trump și Putin vor să organizeze ordinea mondială pornind de la prietenia recent inaugurată pe spinarea Ucrainei. Spre deosebire de alte reconcilieri între țări învrăjbite sau chiar aflate în război, această căsătorie cu greu va aduce pacea și stabilitatea într-o lume împărțită în zone de influență și ghidată de forță, în loc de reguli.

Trump și-a adjudecat două succese preliminare

Nici ucrainenii, nici liderii lor nu erau pregătiți să accepte pierderea teritoriilor ocupate acum de Rusia. Nici Uniunea Europeană și guvernele democratice nu se simțeau autorizate să decidă în locul Ucrainei și nici măcar să facă presiuni sau insinuări. Prin tratamentul brutal aplicat lui Zelenski în Biroul Oval, noua Casă Albă a rezolvat ambele probleme dintr-o lovitură: acum Ucraina acceptă, aproape fără să crâcnească, diminuarea teritorială și se resemnează cu o participare indirectă la negocieri prin intermediul Statelor Unite. Deocamdată, Guvernul de la Kiev se menține la curent prin intermediul Casei Albe, într-o schemă evident înclinată în favoarea Rusiei. Obișnuit cu tratamentul politicos și chiar deferent al omologilor săi europeni, Zelenski nu era conștient de faptul că Trump nu suportă să fie contrazis și cere, în schimb, laude nemăsurate și mulțumiri repetate.

Washingtonul se situează pe același plan cu Moscova

Washingtonul se situează astfel pe același plan cu Moscova în negocieri, relegând Kievul la un rol subordonat și lăsând Bruxelles-ul pe dinafară. Nu este un mediator echidistant între două părți, ci partenerul Moscovei într-un deal sau acord bilateral. Contribuie cu talentul de negociator al lui Trump și, paradoxal, cu beneficiile pe care le va obține din exploatarea pământurilor rare ucrainene sau din proprietatea centralei nucleare de la Zaporojie, sub incredibilul pretext că acestea sunt o garanție pentru a evita o nouă invazie rusă.

Succesele lui Trump sunt și ale lui Putin

Succesele lui Trump sunt și ale lui Putin, care consideră irevocabile "faptele de pe teren", urmând aceeași linie ca Israelul. Concesiile pe care le poate face fiecare parte sunt predeterminate de asimetria dintre pârghiile punitive la care Trump a renunțat pentru a-l convinge pe Putin și cele numeroase pe care le-a folosit împotriva lui Zelenski; printre recompensele pe care le are pentru Putin, cea mai importantă este recunoașterea și normalizarea internațională, iar singura recompensă pentru Zelenski este menținerea deschisă a robinetului de ajutor și informații militare, în loc să-l închidă, așa cum a făcut pentru a-l îndupleca.

În niciun caz Ucraina nu va adera la NATO

În niciun caz Ucraina nu va adera la NATO, un atu pe care Trump i l-a oferit lui Putin. A fost, dar nu mai este o garanție suficientă pentru a liniști Ucraina în fața unei cedări forțate a 20% din teritoriul său. Articolul 5 din Tratatul Atlanticului privind solidaritatea în apărarea colectivă și-a pierdut valoarea disuasivă, iar NATO însăși a intrat într-o criză existențială care o face incapabilă să sprijine forțele europene în supravegherea încetării focului.

Suveranitatea ucraineană

Suveranitatea ucraineană, frontierele și independența sa, reconstrucția și sistemul său politic, sau aderarea sa la Uniunea Europeană sunt pentru Trump detalii lipsite de importanță pentru care nu se va lupta. Le va lăsa în seama europenilor, ca tot ceea ce afectează viitorul continentului, inclusiv securitatea și descurajarea față de Rusia. Din război, îl interesează doar imaginea de pacificator pe care și-o poate construi dacă armele tac brusc. Dacă nu se întâmplă rapid, se poate răzgândi și se poate concentra pe problema esențială, care este noua prietenie cu Rusia și gloria sub reflectoarele scenei mondiale, unde vrea să împartă prada cu Putin și Xi Jinping.

Pentru a citi mai mult:

• Marc Marginedas. 'Rusia contra el mundo. Más de dos décadas de terrorismo de Estado, secuestros, mafia y propaganda' (Península).
• Graham Allison. 'It’s Time for Ukraine to Accept an Ugly Peace. Seven things for Zelensky to keep in mind as cease-fire negotiations start' ('Foreign Policy', 18 martie).
• John Lough. 'Putin’s negotiation strategy is predictable: move slowly, keep Trump interested, and reset expectations' (Chatham House, 19 martie).