Într-un context internațional marcat de turbulențe extreme

Într-un context internațional marcat de turbulențe extreme și în plină dispută politică și economică cu Statele Unite, Bruxelles-ul solicită statelor membre să-și sporească “masiv” cheltuielile pentru apărare. Dar și să lanseze proiecte comune și să intensifice achizițiile comune de materiale esențiale pentru securitatea clubului comunitar, cum ar fi sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă, drone, muniții și elemente pentru războiul electronic. În așa-numita Carte Albă privind apărarea, Executivul comunitar propune cea mai completă și ambițioasă propunere cunoscută până acum pentru a consolida apărarea europeană în fața multiplelor provocări cu care se confruntă continentul. Documentul, la care a avut acces Джерело новини, susține că, pentru a se dota cu autonomie strategică, trebuie să fie prioritare achizițiile de la industriile din Uniune. “Singura modalitate de a depăși dependența [de Washington] este de a dezvolta capacitățile necesare cu proiecte europene comune, mai ales acum, când SUA își reconsideră abordarea și ar putea decide să restricționeze utilizarea sau chiar să suspende disponibilitatea”, se arată în proiectul de document, care va fi prezentat săptămâna viitoare și care va fi studiat de șefii de stat și de guvern la Consiliul European de joi și vineri. Dezbaterea privind apărarea europeană este din ce în ce mai aprinsă. Acum, după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat liderilor săptămâna trecută liniile directoare ale planului său de reînarmare pentru a crește cheltuielile pentru apărare și a mobiliza până la 800 de miliarde de euro (majoritatea, totuși, din bugetele naționale), noul document al Executivului comunitar radiografiază panorama apărării europene și propune o serie de măsuri pentru a o îmbunătăți, care merg dincolo de finanțare. Bruxelles-ul a preluat ca o mantră ideea de “a cheltui mai mult, mai bine și european”. Și în această direcție — care a fost adoptată și de NATO — subliniază că singura modalitate pentru ca apărarea europeană să decoleze și să fie cu adevărat autonomă (deși nu pe termen scurt) este să parieze pe mai multe achiziții comune și pe proiecte paneuropene strategice la care să participe mai multe state membre.

Marea cheie de boltă a propunerii Executivului comunitar este că, dacă statele membre cumpără în comun, beneficiază de economii de scară, evită inflația cauzată de faptul că toți solicită provizii de la același număr limitat de companii și ar putea crește viteza de livrare, pe lângă faptul că oferă mai multă previzibilitate industriei. Odată cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei și schema unei hărți politice care nu pare să se îndrepte spre o reducere a amenințărilor la adresa Europei după un potențial acord de pace, Bruxelles lansează ideea că este timpul să se accelereze reînarmarea și să se facă mai eficient. Crăpăturile de rezolvat sunt clare. NATO (din care fac parte 23 din cele 27 de state membre și care tremură acum în fața posibilității ca SUA să-și retragă angajamentul de apărare reciprocă, deși este garantul său maxim) a identificat deja deficiențele. Acum este vorba de acoperirea lor.

Cu datele Alianței Atlantice, Bruxelles stabilește șapte domenii “esențiale” pentru a construi o apărare europeană “robustă” și în care ar trebui să fie prioritare proiectele și achizițiile comune:

• apărare aeriană și antirachetă;
• sistem de artilerie (modernă și rachete cu rază lungă de acțiune concepute pentru a lansa atacuri precise asupra țintelor terestre);
• a avea o rezervă strategică de muniții și rachete;
• drone și sisteme anti-drone (terestre, de suprafață, submarine);
• mobilitate militară cu o rețea la nivelul UE de coridoare terestre, aeroporturi și porturi pentru a facilita transportul rapid și fluent al trupelor;
• Inteligență Artificială, cuantică, cibernetică și război electronic;
• logistică (facilitatori strategici de luptă și protecție a infrastructurii, care variază de la avioane de transport aerian și de realimentare, până la scuturi spațiale și de frontieră).

Deja existau formule de achiziții comune la nivel european. De fapt, Strategia Europeană de Apărare, prezentată acum un an, solicita urgent utilizarea lor și creșterea acestei forme de achiziții până la acoperirea a 35% din tot materialul care este cumpărat în UE. Nu doar dintr-o chestiune economică, ci și pentru a pune capăt marii fragmentări de care suferă armatele europene. Dar nu au respectat, deocamdată. Doar 18% din materialul militar al UE este cumpărat prin formule comune. Acum, Bruxelles repetă același obiectiv, dar le reamintește statelor membre că există mai multe opțiuni: ca o țară să conducă oferta și altele să se alăture, să facă achiziția comună în cadrul NATO sau al altor organizații. Și chiar se oferă ca intermediar și subliniază că, în acest caz, programul său european pentru industria de apărare (EDIP) va crește stimulentele pentru această achiziție publică în colaborare a statelor membre, ceea ce ar putea compensa costurile suplimentare ale unei achiziții publice multinaționale. “Numai împreună, statele membre vor putea face diferența. Creșterea cheltuielilor pentru apărare trebuie să fie însoțită de o consolidare substanțială a bazei industriale de apărare europeană”, se arată în proiectul de document, care va fi prezentat săptămâna viitoare, în ajunul summitului european care va avea loc la Bruxelles.

Rezerve strategice de materiale

Comisia Europeană solicită, de asemenea, crearea de rezerve strategice de materii prime și componente. De asemenea, centre de pregătire industrială pentru apărare. Și se oferă să o coordoneze. Bruxelles pune accentul pe o altă problemă majoră a apărării europene: lipsa de autonomie strategică, din cauza marii dependențe de alții, mai ales de SUA. Și propune ca, dacă există o soluție europeană, aceasta să fie primordială față de restul. Dacă nu este posibil, se vor cumpăra de la companii din țări cu “idei similare”. Bruxelles deschide astfel ușa către Europa +, cooperarea cu parteneri precum Regatul Unit, Norvegia sau Turcia, care s-au arătat extrem de interesați să coopereze cu UE. “Principalii actori industriali din afara UE impun adesea restricții de acces la piețele lor și încearcă să-și stimuleze propria capacitate de producție în tehnologii critice”, avertizează Comisia Europeană în document. “În acest context, UE ar trebui să ia în considerare introducerea preferinței europene în achizițiile publice pentru sectoarele și tehnologiile strategice legate de apărare. Cu toate acestea, preferința europeană va fi eficientă doar dacă sunt disponibile produse europene relevante. Prin urmare, ar trebui să se stabilească rezerve strategice în scopuri industriale, precum și un mecanism de vânzări militare ale UE”, subliniază aceasta.