Europa se pregătește pentru un viitor cu multiple crize

Europa trebuie să se pregătească pentru un potențial război, dar și pentru atacuri cibernetice, pandemii și efectele teribile ale crizei climatice, avertizează Comisia Europeană.

Cu un tablou geopolitic în fierbere și în plină cursă pentru reînarmare în fața amenințării Rusiei, cu teama de a rămâne fără umbrela de securitate a Statelor Unite și în fața unui număr tot mai mare de dezastre naturale, Bruxelles-ul cere ca toate gospodăriile europene să aibă rezerve de apă, medicamente, baterii și alimente pentru a supraviețui 72 de ore fără ajutor extern în caz de criză. Aceasta este una dintre directivele Strategiei de Pregătire a Uniunii, pe care Executivul comunitar o va prezenta miercuri. Un plan pentru vremuri de criză.

Directivă pentru pregătire în caz de criză

"Trebuie să ne pregătim pentru incidente și crize intersectoriale la scară largă, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate, care să afecteze unul sau mai multe state membre", se arată în proiectul documentului la care a avut acces Джерело новини, în care Comisia explică faptul că va oferi orientări statelor membre pentru a elabora pregătirile necesare pentru ca populația să poată face față cu resurse acestor prime trei zile cheie.

"Într-un context de creștere a riscurilor naturale și antropice și de deteriorare a perspectivelor de securitate pentru Europa, este urgent ca UE și statele sale membre să își consolideze pregătirea", se arată în proiectul de strategie, care este încă în discuție și care poate suferi modificări.

"Pregătirea și reziliența Europei în fața violenței armate ar putea fi puse la încercare în viitor", subliniază acesta.

30 de acțiuni cheie

Tonul, scenariul descris de noua strategie europeană și măsurile pe care le propune sunt cele ale unei societăți pe punctul de a intra în stare de urgență, militară sau climatică. Bruxelles-ul propune 30 de acțiuni cheie - de la pregătirea civilă în caz de urgență la elemente mai tehnice, cum ar fi manevre comune și cursuri specializate pentru tineri și adulți - pentru a preveni cetățenii.

Și avertizează că, pentru a acționa împreună într-un "spirit de solidaritate", așa cum prevăd tratatele, "UE trebuie să fie capabilă să desfășoare toate mijloacele și activele disponibile în sprijinul statelor membre". "Aceasta ar putea include resurse militare puse la dispoziție de către țări", adaugă acesta.

"În cazul unor perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică", avertizează Comisia.

Platformă digitală și coordonare europeană

Pe lângă faptul că ajută cele 27 de state membre cu orientări pentru a face față unui episod de dezastru și că populația poate supraviețui până la restabilirea serviciilor publice, Bruxelles-ul va crea o platformă digitală pentru ca cetățenii și călătorii să aibă informații despre riscuri și opțiunile disponibile (adăposturi, de exemplu) în caz de criză, se arată în proiectul strategiei. În plus, Executivul comunitar intenționează, de asemenea, să coordoneze la nivel european rezervele strategice de medicamente, materii prime esențiale, energie și chiar alimente.

Pachet mai amplu de pregătire

Noua strategie europeană - care vine în contextul în care reapar informații de la serviciile de informații ale mai multor state membre potrivit cărora Kremlinul ar putea lansa un anumit tip de atac în următorii cinci până la zece ani - face parte dintr-un pachet mai amplu de pregătire economică, militară și socială a UE pentru orice amenințare până în 2030.

Acest pachet include, de exemplu, regulamentul privind reînarmarea europeană, cu care Bruxelles-ul dorește să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro (majoritatea din bugetele naționale și doar 150 de miliarde din împrumuturi cu datorie comună garantată de bugetul comunitar). De asemenea, Planul european de adaptare la climă, Legea privind medicamentele critice sau Pactul industrial curat. În câteva săptămâni, la această umbrelă mare se va adăuga o altă strategie, mai concentrată pe pregătirea infrastructurii și pregătirea pentru amenințările hibride.

Ministrul suedez al Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin, în timpul prezentării manualului "Dacă vine o criză sau un război", la Stockholm, în octombrie anul trecut. CLAUDIO BRESCIANI (EFE)

Raportul fostului președinte finlandez

Documentul care va fi prezentat miercuri se bazează pe un raport amplu privind pregătirea pentru criză, elaborat de Sauli Niinisto, fost președinte al Finlandei, o țară cu reglementări solide și cu cea mai mare pregătire cetățenească de pe continent în caz de criză.

În studiul său, publicat în octombrie anul trecut, fostul președinte finlandez a cerut ca cel puțin 20% din bugetul comunitar să fie dedicat securității și pregătirii pentru criză. Bruxelles-ul nu intră încă în detalii cu privire la fonduri care, așa cum se va întâmpla probabil cu capitolul apărării, vor face parte din lunga bătălie a bugetului multianual al UE.

O luptă care este deja în curs de desfășurare și care va începe oficial în această vară.

Schimbare de mentalitate

"Schimbare de mentalitate" este nevoie de o "schimbare de mentalitate" a cetățenilor, spune brațul executiv al UE, care recomandă, de asemenea, o cooperare strânsă între organizațiile civile și militare. Și subliniază că ar trebui să se efectueze periodic manevre și exerciții la nivelul întregului club comunitar pentru a testa asistența de la o țară la alta, în caz de atac sau criză.

"Europa nu-și poate permite să fie un simplu observator", se arată în proiectul de strategie. "În cazul unei agresiuni armate, forțele armate ar avea nevoie de sprijin civil pentru a asigura funcționarea continuă a statului și a societății", se arată în proiectul strategiei.

Instrumente și norme existente

Există deja instrumente și norme pentru gestionarea crizelor. În timpul și după pandemia de COVID-19, care a zguduit UE în 2020, au fost puse în aplicare programe și lecții care au rămas valabile. Cum ar fi încercarea de a eradica dependența de furnizorii externi și de a stoca medicamente esențiale, precum și programele comune de achiziție de vaccinuri.

Fragmentare și ineficiență

Dar Comisia Europeană, condusă de conservatoarea germană Ursula von der Leyen, consideră că există încă prea multă fragmentare, lipsă de coordonare și ineficiență în cooperarea transfrontalieră. Și că programele și instrumentele disponibile sunt mai degrabă "reactive" decât proactive.

"Există o utilizare insuficientă a previziunii strategice, a anticipării și a instrumentelor de alertă timpurie. Lipsește o evaluare integrată a riscurilor, a amenințărilor și a efectelor lor în cascadă, inclusiv din afara Uniunii", se arată în noua strategie.

Pregătire permanentă

În plus, această "pregătire" necesară a gospodăriilor, cetățenilor, întreprinderilor și instituțiilor UE ar trebui să fie "permanentă", afirmă Executivul comunitar.

În acest scop, Bruxelles-ul intenționează să declare o zi europeană de pregătire, pentru a sensibiliza întreaga societate cu privire la necesitatea de a se pregăti și de a fi rezistentă la orice dezastru.

Efecte criză climatică

Efectele crizei climatice

Executivul comunitar vorbește despre multiple riscuri și amenințări la adresa pilonilor UE: pacea și stabilitatea, care în contextul actual nu mai sunt garantate, avertizează acesta. Și nu menționează doar potențiale episoade de "violență armată". De asemenea, avertizează asupra altor pericole - de fapt, în unele cazuri au fost deja detectate - foarte reale și de care cetățenii ar trebui să fie conștienți, cum ar fi atacurile cibernetice asupra infrastructurii europene esențiale (de la rețelele energetice la bănci), sabotarea cablurilor submarine, a gazoductelor și a conductelor de petrol, valuri mari de dezinformare cu scopul de a interfera cu democrațiile europene din partea unor puteri străine.

În plus, avertizează, de asemenea, asupra consecințelor și a necesității de pregătire pentru alte episoade care pot fi resimțite mai îndeaproape de cetățenii din țările din sud, cum ar fi Spania sau Italia: incendii forestiere, ploi abundente și inundații, secete. Europa este continentul care se încălzește cel mai mult, avertizează Comisia în strategie.

Inundațiile provocate de DANA (Depresiune Izolată la Niveluri Înalte) în Comunitatea Valenciană în octombrie anul trecut, cele din Slovenia în 2023 și cele din mai multe țări din Europa Centrală în 2024, au fost un semnal de alarmă pentru o mare parte a cetățenilor europeni.

"Dacă nu se abordează [această realitate] prin îmbunătățirea capacității structurale a societăților noastre de a gestiona riscurile, costurile umane, economice și sociale ale schimbărilor climatice nu vor face decât să crească în următorii ani; inclusiv presiunea tot mai mare rezultată din impactul negativ al acestora în alte părți ale lumii, cum ar fi perturbarea rutelor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare globale", se arată în documentul consultat de acest ziar.

Zeci de persoane stau la coadă la o farmacie din Paiporta, după DANA din octombrie 2024. ALBERT GARCIA