Universitatea Sorbona lansează un plan de atragere a talentelor în UE

Universitatea pariziană Sorbona a reunit luni dimineață cercetători internaționali, academicieni și oameni de afaceri într-un eveniment solemn organizat de Palatul Élysée pentru a lansa un plan de atragere a talentelor în UE. Președintele francez, Emmanuel Macron, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat acolo un pachet de măsuri care includ investiția a 500 de milioane de euro în următorii doi ani pentru a profita de tensiunile dintre Guvernul Statelor Unite și universitățile din această țară și pentru a atrage o parte dintre acei cercetători al căror loc de muncă este acum amenințat de politicile președintelui Donald Trump.

Șefa Executivului comunitar, în discursul de încheiere al mini-summitului, a detaliat unele dintre măsurile prevăzute, cum ar fi o lege europeană (European Research Area Act) care să consacre libertatea științifică drept un drept legal. «Vrem ca libera circulație a cunoștințelor și a datelor să funcționeze la fel ca cea a pieței unice», a menționat ea. «Din păcate, așa cum au arătat dezbaterile de astăzi, rolul științei în lumea actuală este pus la îndoială. Se contestă investițiile în cercetarea fundamentală, liberă și deschisă. Ce eroare de calcul gigantică!», a insistat Von der Leyen. Investiția inițială a planului Choose Europe for Science va fi canalizată printr-un pachet de 500 de milioane pentru 2025-2027, cu scopul de a atrage și reține talente. În plus, se va crea o bursă de șapte ani în cadrul Consiliului European de Cercetare (ERC) pentru a sprijini cei mai buni cercetători, inclusiv stimulente dublate pentru cei care se mută în Europa. «Pentru viitor, ne propunem ca investițiile în C+D să atingă 3% din PIB până în 2030 și vom prezenta propuneri ambițioase în următorul buget multianual». Toate acestea vor fi însoțite de cele mai mari facilități pentru ca mai mulți cercetători să ajungă în Europa. «Vom îmbunătăți legăturile dintre talente și centrele de cercetare, vom accelera procesele de viză și rezidență și vom sprijini instituțiile publice și private pentru a atrage talente globale. Platforma existentă pentru conectarea cercetătorilor cu locuri de muncă și orientare va fi consolidată și mai mult».

Ziua a continuat cu o întâlnire a miniștrilor europeni ai cercetării, la invitația omologului său francez, Philippe Baptiste. Acesta va primi în ministerul său președinți de universități și mari institute de cercetare europene, printre care s-a aflat și secretarul de stat spaniol pentru Știință, Inovare și Universități, Juan Cruz Cigudosa.

Eroarea SUA

Macron, așa cum se întâmplă adesea cu el, a profitat de summitul pe care Franța îl organiza pentru a asimila ideea UE cu propria țară. Președintele Republicii a subliniat că «Europa trebuie să devină un refugiu» și a atacat direct Administrația Trump: «Nimeni nu putea crede că această mare democrație a lumii, al cărei model economic se bazează atât de mult pe știința liberă, va comite o astfel de eroare». În plus, șeful statului a anunțat că Franța va contribui cu 100 de milioane de euro, care vor fi obținute din rezerva planului Franța 2030. «Un cercetător străin nu va înlocui un cercetător francez sau european», a menționat el pentru a calma spiritele interne. Paradoxul în Franța este că această inițiativă nu se reflectă în buget, care a redus alocarea pentru cercetare în conturile aprobate recent. Rivalizarea cu SUA, dincolo de retorica politică, se va baza pe o chestiune financiară, iar până în prezent nu pare că Franța, în plină criză și dezbatere despre cum să reducă datoria în următoarele bugete, este pregătită pentru un astfel de asalt asupra marilor universități americane.

Inițiativa, în același timp, a creat un anumit resentiment în rândul sindicatelor franceze din învățământul superior și cercetare, care o consideră «scandaloasă, chiar indecentă», după cum a publicat luni Le Monde. Aceștia denunță «lipsa cronică de finanțare» a sectorului, «fuziunile forțate» ale instituțiilor, precum și «atacurile aproape constante la adresa libertății academice», amintind de controversele din jurul wokismului în universitate.