Tariful de 20% impus de Donald Trump tuturor produselor europene, inclusiv celor spaniole, a pus partidul de extremă dreaptă Vox într-o poziţie imposibilă: formaţiunea are unele dintre cele mai mari bazine electorale în sectoarele cele mai afectate de războiul comercial iniţiat de principalul său aliat internaţional. Printre acestea se numără sectorul agroalimentar, cu vinul și uleiul de măsline ca produse emblematice.

Pentru a încerca să minimizeze daunele aduse imaginii sale de acţiunile noului locatar al Casei Albe împotriva intereselor spaniole și pentru a evita criticile la adresa lui Trump din propriile rânduri, Vox a distribuit un set de argumente interne liderilor săi publici și organici. Documentul începe cu afirmaţia: «Suntem împotriva tarifelor lui Trump», o declaraţie ce pare o scuză nesolicitată, ca și cum ar fi posibil contrariul: ca un partid spaniol să fie în favoarea taxării produselor naţionale. Aceasta este singura frază critică la adresa președintelui american din întregul document.

Restul argumentarului se concentrează pe atacuri la adresa «popularilor și socialiștilor, care resping tarifele lui Trump în timp ce aplaudă Pactul Verde European și Agenda 2030». De asemenea, sunt criticaţi «birocraţii de la Bruxelles [care] critică ceea ce face Trump [dar] nu fac nimic pentru a apăra produsele noastre».

În loc să îl denunţe pe liderul american, Vox își instruiește purtătorii de cuvânt să critice instituţiile europene, care «au aprobat legi delirante» și «au fost incapabile să negocieze cu Administraţia Trump». Pentru ca această idee să prindă la opinia publică, textul insistă că vina pentru tarife nu este a celui care le impune, ci a «birocraţilor de la Bruxelles, popularilor și socialiștilor, [care] nu au făcut nimic pentru a le evita sau atenua […] și nici nu au dialogat cu Trump».

Pe 16 martie, liderul Vox, Santiago Abascal, asigura că cea mai bună modalitate de a înfrunta ameninţarea tarifelor din partea noii Administraţii americane era să nu devină «paladini anti-Trump, ceea ce fac atât Sánchez [premierul Spaniei], cât și Feijóo [liderul Partidului Popular]». El a prezis: «Cine va scăpa de tarife în Europa pare a fi Giorgia Meloni pentru că, în cuvintele domnului Trump, îi este simpatică». În realitate, Italia lui Meloni, ca membru al UE, a primit aceleași tarife ca și Spania lui Sánchez.

Documentul intern al formaţiunii de extremă dreapta include atacuri la adresa președintelui Guvernului spaniol pentru viitoarea sa călătorie în China, la adresa PP pentru «insultarea noului președinte al Statelor Unite» și la adresa mass-mediei pentru «atacarea brutală a Vox», subliniind apropierea sa de Trump. Concluzia este că «Spania are nevoie de un lider puternic […] care să apere Spania prin diplomaţie, cu aliaţi internaţionali buni».

Potrivit documentului, acest lider nu este altul decât Santiago Abascal, «singurul lider spaniol și european care a călătorit în Statele Unite pentru a-și exprima public poziţia contrară oricărei măsuri de comerţ internaţional care ar prejudicia produsele spaniole». Se face referire la cele două vizite pe care președintele Vox le-a făcut la Washington într-o lună, prima pentru a participa la inaugurarea lui Trump, pe 20 ianuarie, și a doua pentru a interveni la Conferinţa de Acţiune Politică Conservatoare (CPAC), pe 20 februarie.

Ca răspuns la acuzaţia liderului PP, Alberto Núñez Feijóo, de «tăcere complice» faţă de tarifele lui Trump, Abascal a difuzat joi un mesaj pe reţeaua socială X în care subliniază că el «a vorbit împotriva tarifelor la Washington, acolo unde trebuie vorbit».

În realitate, mai mult decât să vorbească «împotriva» tarifelor, Abascal și-a exprimat dorinţa ca Trump să nu le impună. După ce l-a apărat pe noul locatar al Casei Albe, despre care a spus că unii «se încăpăţânează să-l considere inamic al Europei pentru că pune interesele americanilor pe primul loc», Abascal a adăugat în discursul său la conferinţa conservatoare că problema europenilor «nu sunt tarifele anunţate de Statele Unite, care sperăm să nu vină. Adevăratele tarife sunt Pactul Verde, impozitele abuzive și reglementările woke»; adică normele UE și ale guvernelor europene. Aceasta a fost singura sa referire la taxele comerciale pregătite de noua Administraţie a SUA.

Pe 14 februarie, înainte de a călători la Washington, Abascal a înregistrat un mesaj în care insista că «ameninţarea la adresa agriculturii noastre, a industriei noastre, a suveranităţii noastre energetice, a exporturilor noastre, nu vine de la Donald Trump, ci de la politicile pe care Partidul Popular și socialiștii le-au convenit la Bruxelles». Mai recent, pe 2 aprilie, s-a arătat înţelegător faţă de măsurile anti-liber schimb ale lui Trump. «Există deja tarife între produsele din SUA și Europa și sunt mai dăunătoare pentru SUA decât pentru Europa. Cum să nu respect sau să înţeleg că orice lider internaţional își apără interesele? Înţeleg. Uneori merge împotriva intereselor noastre, ca în acest caz», a adăugat el.

În ultimele luni, Vox a promovat imaginea lui Abascal ca lider cu proiecţie internaţională, în special după alegerea sa ca președinte al partidului european Patriots, promovat de premierul ungar Viktor Orbán și având ca partener majoritar Rassemblement National al lui Le Pen.

În mai anul trecut, după recunoașterea statului palestinian de către Spania, Abascal a călătorit în Israel și s-a întâlnit cu șeful guvernului, Beniamin Netanyanhu, de la care, potrivit partidului de extremă dreapta, a obţinut angajamentul că, drept represalii pentru decizia lui Pedro Sánchez, Israelul nu va lua nicio măsură care să afecteze «suveranitatea» spaniolă, cum ar fi recunoașterea independenţei Cataloniei sau a Ţării Bascilor, promovată de unii deputaţi din Knesset. De data aceasta, nu există dovezi că Abascal și-ar fi folosit relaţia cu Trump pentru a exercita bune oficii în apărarea produselor spaniole.