
În câteva cuvinte
Reducerea programului de lucru propusă de Yolanda Díaz întâmpină opoziție din partea PP și Junts, punând sub semnul întrebării viitorul acestei măsuri. Criticile se concentrează pe impactul asupra competitivității și a IMM-urilor, precum și pe necesitatea unui dialog social mai amplu. Implementarea acestei măsuri ar putea avea implicații semnificative asupra legislației și pieței muncii din România.
Vicepreședinta secundă și ministra Muncii din Spania, Yolanda Díaz, a compărut joi în Congresul Deputaților.
O mare parte din intervenția sa în Comisia pentru Muncă s-a concentrat în jurul reducerii programului de lucru de la 40 la 37 ore și jumătate, al cărui succes depinde de votul favorabil al deputaților. Stânga apără această măsură, la fel ca și PNV (cu anumite nuanțe), dar acest sprijin nu ar fi suficient. Aprobarea depinde de votul favorabil al Junts și/sau al PP, care nu și-au precizat poziția. Ambele partide au fost foarte critice față de măsură în replicile lor către Díaz. Nu concretizează sensul votului lor, dar cuvintele lor cuprind un diagnostic negativ al anteproiectului.
Reprezentantul Junts, Josep Maria Cervera
Reprezentantul Junts, Josep Maria Cervera, a început prin a denunța discursul “triumfalist” al Ministerului Muncii. “Datele macro sunt bune, dar când sunt transpuse în situația micro, este foarte complicată. Șomajul în rândul tinerilor este foarte ridicat, absenteismul crește, lipsește personal calificat... și dumneavoastră veniți să spuneți că totul se va rezolva cu reducerea programului de lucru”. Cervera a spus că această măsură nu este o “prioritate” – “nu ocupă primul loc în revendicările lucrătorilor” și că, în realitate, răspunde unei “necesități” politice a lui Díaz. “Este o chestiune pe care a vrut să o valideze la masa dialogului social și nu a obținut unanimitatea părților. Nici noi nu susținem acum acest proiect de lege”, a adăugat deputatul Junts.
Cervera a afirmat, în concordanță cu discursul susținut de patronat, că modalitatea de a reduce programul de lucru este negocierea colectivă, nu impunerea prin lege. “Știm că poziția noastră nu este deloc ușoară. Nu este deloc apreciată. Niciun lucrător nu va renunța să lucreze mai puțin și să câștige mai mult. Dar dumneavoastră știți la fel ca noi că acest lucru se întâmplă deja prin negocierea colectivă”. După ce a subliniat problemele pe care crede că le vor înfrunta IMM-urile din cauza acestei măsuri, a insistat asupra criticilor sale: “Lumea în care trăim astăzi nu seamănă deloc cu lumea în care dumneavoastră ați scos din pălărie reducerea programului de lucru”.
“Explicați-ne cum vom fi mai competitivi cu reducerea programului de lucru și poate ne vom putea așeza și negocia în ce condiții avansează anteproiectul dumneavoastră. Suntem convinși că nu va putea avansa pe această cale”, a finalizat Cervera, deschizând o cale spre dialog. În ciuda acestor critici din partea Junts, unele surse din dialogul social cred că partidul catalan va sfârși prin a sprijini măsura dacă Guvernul îi acordă noi competențe. Alte voci cred că nu va prospera, având în vedere respingerea frontală a patronatelor.
PP: “Nu este progres, este o ruină autentică”
Deputata PP, Alma Alfonso, a criticat reducerea programului de lucru, relaționând-o cu impactul pe care îl va avea asupra persoanelor care lucrează pe cont propriu: “Vorbiți despre reducerea programului de lucru ca despre o soluție magică, dar realitatea persoanelor care lucrează pe cont propriu este foarte diferită. Lucrează mai mult de 50 de ore. În comerț sau ospitalitate au marje minime și fiecare creștere de costuri este o lovitură letală pentru afacerile lor. Pe cine vreți să păcăliți? Aveți tupeul să ne spuneți că lucrând mai puțin vor produce mai mult”.
Mai multe informații
‘Podcast’ | De la orele suplimentare la controlul orar: dezbaterea de fond a reducerii programului de lucru
Alfonso a spus că proiectul “nu este progres, este o ruină autentică” și că nu există “nicio urmă” că datorită lui va îmbunătăți productivitatea. “Este populism în stilul guvernelor bolivariene pe care le admiră atât de mult. Vin să ne vândă monologul social”. Colega sa de partid, Isabel Prieto, a aprofundat același mesaj: “O măsură de o asemenea anvergură nu poate fi impusă unilateral, fără un adevărat acord de dialog social”.
Díaz: “Vrem să trăim pentru a munci sau să muncim pentru a trăi?”
Díaz, la rândul său, a apărat contracția timpului de lucru. A făcut-o amintind că criticile actuale sunt similare cu cele de acum 40 de ani, când Spania a redus programul de lucru la 40 de ore: “Se spunea că se va prăbuși productivitatea, că va exista șomaj masiv... Muzica era aceeași”. “Vrem să trăim doar pentru a munci sau să muncim pentru a trăi? Nu există capacitatea de a reduce o jumătate de oră pe zi menținând salariul? Noi o avem clar, da, există. Creștem într-un ritm de 3,2%, populația activă este de 24 de milioane, record de ocupare, productivitatea crește...”, a adăugat, înainte de a interpela partidele să sprijine măsura: “Acum trece în mâinile dumneavoastră. Dezbaterea este ce veți face dumneavoastră. Dezbaterea este dacă PP votează din nou nu, ca în 1983, sau dacă le dăm o oportunitate spaniolilor”.
De asemenea, Díaz a vorbit despre alte teme cheie ale portofoliului său, cum ar fi statutul stagiarului (acum aproape doi ani a fost prezentat un acord cu sindicatele, dar nu a prosperat din cauza respingerii PSOE). A spus că după reducerea programului de lucru va fi următoarea prioritate a ministerului. A vorbit, de asemenea, despre indemnizația de concediere și despre faptul că Guvernul va adapta reglementările la Carta Socială Europeană, așa cum a cerut Consiliul Europei și respinge Ministerul Economiei.
Îmbunătățirea pieței muncii
Díaz și-a început intervenția revendicând îmbunătățirea pieței muncii în ultimii ani: “Am redus temporaritatea la 12%, sub media europeană. Am redus diferența de remunerare între bărbați și femei cu 4,6 puncte și veniturile acestora au crescut cu 6,6. O treime din locurile de muncă create în ultimii cinci ani sunt de tineri. În 11 comunități rata șomajului este sub 9%. Impulsionăm activitățile cu valoare adăugată ridicată. Lucrurile se îmbunătățesc în țara noastră”.
În același timp, Díaz a recunoscut probleme. “Principala este inegalitatea, o povară pentru țara noastră. Am redus-o, dar nu ne mulțumim”. În aceeași linie, a regretat că majoritatea parțialității în Spania este încă involuntară și că rata șomajului în rândul tinerilor spanioli (ca și cea globală) este încă cea mai mare din Europa. De asemenea, ca de obicei, a lansat un mesaj către angajatori: “Spania este o țară cu salarii foarte moderate. Salariul median pe lună este de 1.599 de euro (brut). Cu tot respectul, asta nu permite nimănui să trăiască cu demnitate dacă trebuie să plătească o chirie în orice oraș din țara noastră. O țară care se construiește low cost nu este eficientă economic. Să reflectăm dacă acești 1.599 de euro sunt susceptibili de îmbunătățire”