Psihologii sociali recunoscuți cu Premiul Fronteras del Conocimiento

Psihologii sociali Icek Ajzen (Universitatea din Massachusetts), Dolores Albarracín (Universitatea din Pennsylvania), Mahzarin Banaji (Universitatea Harvard), Anthony Greenwald (Universitatea din Washington) și Richard Petty (Universitatea de Stat din Ohio) au fost recunoscuți cu Premiul Fronteras del Conocimiento la categoria Științe Sociale pentru contribuțiile lor fundamentale la înțelegerea și predicția comportamentului uman. În cea de-a XVII-a ediție a acestui premiu al Fundației BBVA, juriul i-a ales pe acești cinci experți dintre 45 de nominalizați și a subliniat că traiectoria lor, care acoperă mai bine de cinci decenii, a ajutat la înțelegerea proceselor de persuasiune, ce prejudecăți ascunse pot avea oamenii și cum pot fi schimbate aceste atitudini. Lucrările premiaților au influențat domenii care variază de la psihologie la sociologie, trecând prin științe politice și chiar educație și economie.

Pe Ajzen, verdictul juriului l-a surprins când a primit un mesaj în căsuța sa de e-mail. „Am primit un e-mail din senin. Sunt foarte recunoscător și este o onoare”, a povestit el printr-un apel video, într-o conferință de presă care a avut loc astăzi la Madrid. Profesorul emerit de Psihologie și Științe ale Creierului a dezvoltat, împreună cu regretatul cercetător Martin Fishbein, relația dintre atitudine și comportament într-unul dintre cele mai importante modele din domeniul psihologiei sociale pentru a explica comportamentul: Teoria Comportamentului Planificat (sau TPB, după acronimul său în engleză), al cărui model a fost propus în 1985.

De-a lungul ultimelor patru decenii, modelul său a fost aplicat în peste 2.000 de investigații și s-a dovedit utilitatea sa pentru identificarea factorilor cheie ai comportamentului și, prin urmare, pentru dezvoltarea de strategii care îl pot modifica. În acest fel, cercetarea dezvoltată de acest expert a servit în mod practic la realizarea campaniilor de sănătate publică – de la promovarea vaccinării sau utilizarea prezervativelor pentru prevenirea SIDA – până la mediu. „Atitudinile constituie una dintre componentele fundamentale care determină comportamentul, împreună cu influența socială și mijloacele de care dispune individul pentru a-l realiza”, a susținut cercetătorul polonez.

Dar relația dintre atitudine și comportament poate fi studiată și prin persuasiune, înțeleasă ca procesul de influență socială asupra individului. Acest lucru a fost confirmat de Petty prin intermediul Modelului Probabilității de Elaborare. „Acest model propune că aceeași variabilă poate duce la o influență mai mare sau mai mică asupra subiectului, în funcție de situație”, a explicat el. În cercetări recente asupra factorilor care conduc la credința în teorii conspirative, cercetătorul american, care a lucrat împreună cu regretatul John Cacioppo, a descoperit că sentimentul de amenințare cu privire la o atitudine particulară motivează individul să adopte poziții și mai extreme.

Aria de studiu a psihologului argentinian Dolores Albarracín, în schimb, s-a concentrat asupra modului în care pot fi schimbate atitudinile, „mai ales în ceea ce privește mesajele persuasive”, după cum subliniază juriul. „A fost o mare bucurie și este important într-un moment în care științele sociale sunt atacate în Statele Unite. Este o încurajare pentru a continua”, a spus ea. Pentru Albarracín, Teoria Atitudinilor poate ajuta la prezicerea tipului de dezinformare care este prioritar de abordat. De exemplu, a avea credința că Pământul este plat nu are un impact direct asupra unui comportament, în timp ce a considera că vaccinurile sunt dăunătoare face ca un individ să nu se vaccineze.

„Nu este dificil să abordezi o politică informativă pentru a contracara dezinformarea, important este să ai principii clare despre ce tip este, pentru a putea lua deciziile”, a spus titularul catedrei Alexandra Heyman Nash. La rândul lor, psihologii sociali Anthony Greenwald și Mahzarin Banaji au dezvoltat Testul de Asociere Implicită (IAT, după denumirea sa în engleză), care permite măsurarea prejudecăților implicite și efectele acestora asupra luării deciziilor de către oameni. La fel ca Albarracín, Banaji a considerat că premiul vine într-un moment în care științele sociale sunt atacate.

„Am avut ocazia să experimentăm cu mulți oameni și toată lumea a fost foarte surprinsă de rezultatele sale. În acel prim test am măsurat ceea ce numim atitudinea rasială”, a completat Greenwald. Expertul a fost surprins să descopere că îi era mult mai ușor să „asocieze termeni pozitivi cu persoanele albe” și termeni negativi cu persoanele de culoare. „Nu voiam deloc să am acea atitudine implicită și nici nu știam că o am”, a recunoscut el.

Astfel, această metodă a servit drept punct de plecare pentru numeroase aplicații în psihologie clinică, educație, marketing și managementul diversității și a fost utilizată pentru colectarea de date în peste 2.000 de articole. În mod specific, profesorul Banaji își concentrează cercetările asupra diferențelor dintre expresiile conștiente ale valorilor, atitudinilor și credințelor și reprezentările mai puțin conștiente ale conținutului mental. „În munca mea, m-am străduit să înțeleg amprenta invizibilă, dar foarte prezentă, a culturii în creierul nostru”, a subliniat ea.

De când a reușit să convingă Universitatea Yale să pună IAT pe internet, primește zilnic 15 mențiuni ale termenului implicit bias (prejudecată implicită) în știri. În prezentarea rezultatelor, s-a referit și la ChatGPT și la prejudecățile inteligenței artificiale generative. „Probabil, lucrurile nu vor fi bune pentru noi dacă există o absență a cercetătorilor și a companiilor cu scop lucrativ”, a reflectat ea.

În ediția anterioară a premiului, premiul a revenit lui Elke Weber (Gelsenkirchen, Germania, 1957), titularul catedrei Gerhard R. Andlinger de Energie și Mediu și profesor de Psihologie și Afaceri Publice la Universitatea Princeton din SUA, pentru cercetările sale privind luarea deciziilor de mediu și factorii care motivează acțiunea împotriva schimbărilor climatice.