Cursele înarmărilor se plătesc cu mulți bani publici

Cursele înarmărilor se plătesc cu mulți bani publici. Aspirațiile imperialiste ale Rusiei și schimbarea de locatar la Casa Albă au forțat Europa să intre în această competiție odată pentru totdeauna. Guvernele, prin urmare, vor trebui să facă un loc mai mare în bugetele lor pentru capitolul militar, sub forma a sute de miliarde de euro.

Ideea generală este aceeași în toată Europa, dar este modulată cu nuanțe diferite în fiecare capitală: emisiunile masive de datorii, așa cum s-a întâmplat deja în timpul pandemiei, apar ca prima opțiune în Berlin sau Bruxelles; Parisul a precizat că se gândește la mai multe taxe; Londra a anunțat că vor exista reduceri în unele capitole — ajutorul pentru dezvoltare — pentru a plăti cheltuielile cu securitatea și apărarea.

„Va trebui să luăm noi decizii bugetare și să facem investiții suplimentare care acum au devenit esențiale”, a explicat președintele francez Emmanuel Macron, cu o zi înainte de Consiliul European de joi, în care UE a consfințit acest salt istoric pentru Europa. În cadrul acestei întâlniri, Macron a propus celorlalte 26 de state membre „faimoasa taxă digitală care se discută de câțiva ani”, în propriile sale cuvinte. Ideea are un caracter simbolic, deoarece el promovează această inițiativă de ani de zile, care s-a lovit deja de respingerea și amenințările lui Donald Trump în timpul primului său mandat. Și acum, tocmai ca urmare a revenirii republicanului la putere, Europa își autoimpune reînarmarea.

Faptul că sentimentul de amenințare existențială pentru Europa a crescut în ultimele săptămâni este demonstrat de faptul că într-o singură după-amiază și fără opoziție inițială — va trebui să așteptăm să vedem detaliile — a fost aplaudată în cadrul summitului propunerea Comisiei privind un fond cu datorie comună de 150 de miliarde pentru a fi cheltuiți pentru apărare. Ajungerea la acordul politic de creare a Fondului de Redresare în mijlocul pandemiei, cu mii de morți pe zi, a necesitat cinci zile de negocieri la Bruxelles.

Daniel Fuentes, profesor de economie la Universitatea din Alcalá, recunoaște că există un consens pentru a crește capitolul militar, dar subliniază contrastul cu situațiile critice similare trăite nu cu mulți ani în urmă: „Suferim șocuri [criză financiară, pandemie] de 15 ani și de fiecare dată când s-a vorbit despre creșterea cheltuielilor publice, au apărut condiții și cerințe asociate. Acum, nu”. Și apoi avertizează: „Vedem clar că trebuie să cheltuim pentru apărare, Bruxelles-ul suspendă regulile fiscale pentru asta. Bine. Dar această decizie, politică sau administrativă, nu transformă automat datoria sau deficitele în sustenabile”.

Țări cu marjă fiscală redusă

Fuentes expune cele trei modalități de finanțare schițate în cele trei mari capitale europene: creșterea veniturilor prin impozite, emiterea de datorii sau reducerea unor părți din buget pentru a face mai mult loc apărării. Deși pot fi combinate, una nu o exclude pe cealaltă. Și, în plus, mai există un alt factor: cât de mare va fi în cele din urmă datoria comună emisă de UE și dacă totul va fi pentru a acorda împrumuturi capitalelor sau vor exista și transferuri? Faptul că Macron și președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, pariază cu forță pe bugetul comun pentru a finanța apărarea are o explicație clară: conduc guverne fără o marjă fiscală mare. Dacă Bruxelles-ul s-ar ocupa de o parte mai mare din finanțare, i-ar scuti de la a face ajustări sau, cel puțin, le-ar reduce și ar emite mai puține obligațiuni.

Datoria este, de asemenea, prima opțiune a lui Sander Tordoir, economist șef la Centrul pentru Reforma Europeană: „Are sens să o finanțăm cu datorii, mai ales pentru că amenințarea este existențială și beneficiile economice potențial ridicate. În plus, va stimula cererea industrială”. Dar acest cercetător avertizează că, ulterior, „va trebui să plătim taxe”. „Cred că reducerile cheltuielilor sociale în acest moment ar destabiliza țesutul social al UE, când există deja multă frică”, continuă el, referindu-se la creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă, apropiată de Putin și Trump.

Tordoir se distanțează de compatriotul său Mark Rutte, secretar general al NATO, organizație care cere membrilor săi (aproape toate țările europene) o cheltuială minimă de 2% din PIB pe an pentru apărare. „În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din PIB-ul lor pentru pensii, sănătate și protecție socială și avem nevoie doar de o mică parte din aceasta pentru a consolida mult mai mult apărarea”, a declarat și fostul prim-ministru olandez în ianuarie.

Dar, deocamdată, reducerile dintr-o parte a bugetului pentru finanțarea securității par să fie opțiunea preferată a guvernelor. Majoritatea înclină spre creșterea taxelor (Estonia, țară care cheltuiește deja 3,5% din PIB pentru apărare, a făcut-o) și, mai ales, spre emiterea de datorii. Negocierile pentru formarea guvernului în Germania au dat deja un prim rezultat: frâna datoriilor va fi atenuată pentru a crea un fond de jumătate de trilion de euro pentru a investi în relansarea economiei germane și în apărare în 10 ani. Atât acest orizont temporal, cât și faptul că Berlinul cere ca Bruxelles-ul să propună o nouă reformă a regulilor fiscale, deoarece suspendarea temporară propusă nu este suficientă, demonstrează că probabilul următor executiv german se gândește că schimbarea care se apropie este structurală.

Piețele au primit acest anunț scumppind obligațiunile, atât cele germane, cât și cele ale restului. Dar nu s-a dezlănțuit nicio furtună. Primele de risc au rămas stabile. Rapoartele emise de analiști de la UBS, Goldman Sachs sau Bank of America consideră, cel puțin pentru cazul primei economii europene, că stimulul pe care îl va reprezenta această injecție de bani va impulsiona o economie acum mortecină. De asemenea, un document emis vineri la Kiel (Germania) de Institutul pentru Economie Mondială concluzionează că investitorii au primit bine anunțul, deoarece „interpretează aceste măsuri ca pe un stimul economic și nu ca pe un risc fiscal”.

Carsten Brzeski, economist șef la ING, iese din această linie de analiză: „Creșterea propusă a cheltuielilor europene pentru apărare poate fi un „moment decisiv”, potrivit lui Von der Leyen. Și într-un moment în care economia zonei euro a revenit la stagnare, s-ar putea crede că sute de miliarde de cheltuieli fiscale suplimentare vor fi suficiente pentru a reactiva economiile europene stagnante. Dar avem îndoieli. Deși cheltuielile suplimentare pot face diferența în creștere, nu va fi imediat și impulsul final asupra PIB va fi moderat în următorii ani”, scrie el într-o notă de vineri.

Carlos Martínez Mongay, fost înalt funcționar al Comisiei, prezintă, de asemenea, unele îndoieli. El nu vede multe probleme în emiterea de datorii, „altceva este ce țări le emit”. Acest economist se uită astfel la diferitele poziții fiscale ale Germaniei, foarte relaxate, față de cele ale unor țări precum Franța și, mai ales, Spania și Italia. Prin urmare, el arată mai mult interes față de modul în care va fi articulat fondul de 150.000 de milioane decât față de suspendarea temporară a regulilor fiscale.

Va trebui să așteptăm pentru a cunoaște detaliile. Nu este cazul pentru a ști că cursa înarmărilor împotriva Rusiei a fost lansată. Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, țara care cheltuiește cel mai mult pentru apărare în cadrul NATO, a precizat acest lucru într-un mesaj pe X înainte de a începe Consiliul European de joi: „Noua cursă a înarmărilor inițiată de Putin nu a lăsat Europei altă opțiune. [...] Europa se va înarma cu mai multă înțelepciune și mai rapid decât Rusia”.