În câteva cuvinte
România a inițiat demersuri pentru a reduce protecția urșilor bruni, urmând exemplul Slovaciei, din cauza creșterii conflictelor cu oamenii. Se discută măsuri precum creșterea vânătorii și implementarea de garduri electrice. Ministrul Mediului a solicitat UE eliminarea ursului de pe lista speciilor strict protejate, argumentând prioritatea siguranței umane. Organizațiile de mediu propun alternative, cum ar fi gestionarea habitatului și sancționarea hrănirii urșilor.
Autoritățile române analizează creșterea vânătorii de urși în fața atacurilor
Autoritățile române au inițiat procesul de desprotejare a ursului brun și analizează posibilitatea de a crește vânătoarea acestei specii ca răspuns la creșterea atacurilor asupra oamenilor. Între 2024 și 2025, legea română permite uciderea a 46 de urși, dar această țară urmează pașii Slovaciei, care la începutul lunii aprilie a aprobat uciderea a până la 350 de exemplare, un număr similar cu numărul total de urși din Spania, aproximativ 370 între Cordillera Cantábrică și Pirinei. Un studiu recent al Institutului de Cercetare și Dezvoltare Forestieră din România, bazat pe o analiză în 25 din cele 41 de județe ale țării, estimează că există între 10.419 și 12.770 de urși bruni. Această cifră este mult mai mare decât cele 4.000 pe care Ministerul Mediului le consideră numărul ideal și cele 8.000 estimate de organizațiile de mediu și asociațiile de vânători. Acest lucru, împreună cu creșterea conflictelor cu oamenii din ultimii cinci ani, a determinat Guvernul să deschidă dezbaterea pentru a elimina protecția lor și a întreprinde acțiuni precum instalarea de garduri electrice pentru a-i îndepărta din zonele urbane.
«Ursul trebuie eliminat de pe lista speciilor strict protejate din România și nimic nu ne împiedică să luăm măsuri pentru a proteja populația ori de câte ori situația o cere, deoarece viața umană are prioritate», a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, în urmă cu câteva zile. Responsabilul cu portofoliul de mediu a recunoscut că procedura a fost deja solicitată Uniunii Europene. «A fost deja inițiată derogarea ursului brun de la lista speciilor strict protejate, așa cum este definită de Directiva europeană privind habitatele, ceva care a fost dus la bun sfârșit pentru lup, după un consens la nivelul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei Europene», a afirmat ministrul, care a apărat noul recensământ nu ca pe un rezultat statistic, ci ca pe un punct de cotitură în gestionarea acestei specii.
Fechet și-a exprimat îngrijorarea cu privire la conflictul tot mai mare dintre urșii bruni și oameni. Această creștere este atribuită presiunii urbanistice, pierderii habitatului lor natural și penuriei de hrană, ceea ce a dus la coborârea urșilor, chiar și a mamelor cu puii lor, pentru a găsi hrană în containerele de gunoi. Potrivit datelor oficiale, douăzeci și șase de persoane au murit între 2004 și 2024 după ce au fost atacate de aceste animale, în timp ce 274 au fost rănite. Pentru a contracara aceste atacuri, Executivul a deschis o dezbatere publică pe marginea unui proiect care va simplifica intervenția autorităților atunci când un urs brun intră într-o localitate.
Concret, s-ar lăsa cale liberă pentru uciderea rapidă a animalului dacă există un pericol iminent pentru siguranța persoanelor. «Propunerea noastră este de a lăsa primarului libertatea de a decide, în funcție de riscul mai mare sau mai mic pe care îl apreciază pe teren», a explicat Fechet. În prezent, autoritățile locale trebuie să îndepărteze ursul din zona urbană; apoi, să-l relocheze și, dacă continuă cu un comportament periculos, să-l ucidă. «Am transmis Bruxelles-ului de numeroase ori că viața umană are prioritate atât în România, cât și în orice alt stat membru al UE», a subliniat ministrul, conștient că are nevoie de permisiunea blocului comunitar. «Nimeni nu ne poate interzice să ne apărăm atunci când există riscul ca o persoană să fie grav rănită sau chiar ucisă de un urs atunci când se află în fața casei sale sau pe stradă, nu neapărat în pădure», a insistat el.
El a mai menționat că adoptarea acestui decret ar putea atrage o procedură de infringement din partea UE. Ministerul său a anunțat deja unele dintre măsurile pe care le vor implementa, cum ar fi gardurile electrice în zonele considerate cu risc, formarea pentru prelevarea de probe genetice și modernizarea echipamentelor de intervenție. Deocamdată, populațiile din centrul țării primesc alerte pe telefoanele mobile cu privire la prezența animalelor, fie în păduri, fie în zone urbane.
Potrivit lui Ovidiu Ionescu, profesor la Facultatea de Silvicultură și Exploatare Forestieră din cadrul Universității Transilvania din Brașov, doar 29% din suprafața țării este acoperită de păduri. «Această zonă are un optim ecologic, economic și social pentru aproximativ 4.000 de urși», afirmă expertul, dar a subliniat că o parte din acest teritoriu este un habitat adaptat agriculturii, o «sursă de hrană» și pentru animale. «Numeroși urși cu pui ajung în zone agricole și chiar în localități, alungați din păduri de masculi», subliniază el. «Ei ucid puii pentru a se împerechea cu mamele. Este, de asemenea, o metodă de autoreglementare a populației lor. Femelele pleacă și se apropie de zonele agricole pentru a proteja puii și a evita spațiile cu densitate mare de masculi alfa», detaliază Ionescu.
România, care are cea mai mare populație de urși bruni din Europa după Rusia, și-a dublat cota de sacrificare a acestei specii anul trecut, printr-o directivă europeană, după moartea unei fete de 19 ani pe un traseu turistic popular din Transilvania, unde a fost atacată brusc de un exemplar agresiv. Cea mai recentă agresiune a fost suferită la sfârșitul lunii martie de un agent forestier de 51 de ani, când se întorcea acasă în municipiul Predeal, un mic oraș încrustat în inima Carpaților. El a fost în stare critică, iar ursul a fost ucis de autorități, ceea ce a provocat proteste și mesaje de ură împotriva serviciului montan din zonă de care aparținea agresorul.
Între februarie 2024 și martie 2025, operatorii de urgență au primit 5.553 de apeluri la 112 privind prezența unui urs, potrivit Serviciului Special de Telecomunicații pentru Europa Liberă, iar apelurile sunt în creștere, avertizează acesta. Organizațiile de apărare a animalelor consideră că vânătoarea nu va rezolva situația «pentru că se vor căuta în continuare exemplare mari ca trofee», subliniază Cristian-Remus Papp, coordonator WWF România. El dezvăluie că 55% dintre cei 381 de urși care au fost vânați anul trecut au ajuns ca premii de vânătoare și crede că ar trebui tăiați toți pomii fructiferi din zonele publice. «Pare o măsură extremă, dar ajută foarte mult, așa cum s-a dovedit într-un mic sat», susține Baile Tusnad. În plus, Primăria a acționat asupra spațiului verde, astfel încât ursul să nu poată rămâne ascuns. «Reducerea numărului de incidente cu urși în acea localitate a contribuit la mutarea indivizilor problematici; au fost capturați și monitorizați cu coliere GPS, iar datele au fost transmise membrilor echipei de intervenție», spune Papp. La aceasta se adaugă faptul că tehnologia gardurilor virtuale permite detectarea urșilor monitorizați și trimiterea automată a locației către membrii echipei de intervenție. «Astfel, comunitatea locală nici măcar nu știe că există un urs în zonă», specifică el.
Cu toate acestea, el alertează asupra unui fenomen care este în creștere: agențiile de turism care atrag turiști care doresc să facă o fotografie în timp ce le oferă mâncare. «Ar trebui amendați și cei care hrănesc urșii», încheie Papp.
