“În caz de război, vom avea nevoie de medicamente”. Această frază a lui Donald Trump, rostită chiar săptămâna aceasta, clarifică una dintre strategiile pe care țările occidentale le studiază într-un context de incertitudine internațională: investirea în medicamente esențiale și de urgență ca parte a cheltuielilor pentru Apărare. Ministerul Sănătății din Spania lucrează deja la identificarea investițiilor legate de asistența medicală care ar putea fi luate în calcul în aceste categorii, conform surselor din minister confirmate pentru Джерело новини.

În minister se analizează ce elemente ar putea face parte din apărare și ar contribui astfel la atingerea angajamentelor internaționale, care, după cum a spus joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, presupun atingerea a 2% din PIB chiar în această vară. Surse de la Moncloa au nuanțat că se va încerca atingerea „pe cât posibil” a acestui procentaj în vară.

Cea mai evidentă investiție sanitară care ar putea fi considerată cheltuială de Apărare sunt medicamentele. Ministrul Mónica García a semnat pe 9 martie o scrisoare, împreună cu alți 10 omologi europeni, în care solicită Comisiei integrarea Legii Medicamentelor Critice — care prevede identificarea acestor medicamente, achiziționarea și producția lor, dacă este necesar — în cheltuielile de Apărare. “Europa nu își mai poate permite să trateze securitatea medicamentelor ca pe o problemă secundară. Legea Medicamentelor Critice trebuie extinsă pentru a deveni un program strategic complet și eficient, susținut de finanțarea UE pentru apărare, pentru a garanta autonomia strategică a continentului“, se arată în scrisoare.

În document, miniștrii dau exemplul antibioticelor: “Imaginați-vă că aprovizionarea este întreruptă în mijlocul unui conflict în escaladare. Nu este un scenariu exagerat. 80-90% din antibioticele lumii sunt produse în Asia, în principal în China. Fără aceste medicamente esențiale, intervențiile chirurgicale de rutină devin proceduri cu risc ridicat, iar infecțiile ușor tratabile ar putea deveni mortale. Nu este dificil pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, capabilă să submineze grav capacitățile de securitate și apărare ale Europei”.

Strategia europeană de pregătire și răspuns la crize și urgențe, publicată miercuri, menționează răspunsul la pandemie și achiziția comună de vaccinuri ca exemplu pentru abordarea amenințărilor viitoare. Documentul prevede diverse investiții în sănătate pentru ca continentul să fie mai bine pregătit pentru aceste contingente, cum ar fi o strategie de stocare la nivel european care să integreze rezerve centralizate și contribuții ale statelor membre, susținute de alianțe public-private, pentru a garanta accesul la servicii medicale, materii prime critice și echipamente esențiale în timpul urgențelor. Mai mult, propune dezvoltarea unei strategii specifice împotriva amenințărilor sanitare transfrontaliere, inclusiv riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare; avansarea în crearea unui spital de campanie european și evaluarea extinderii rezervelor strategice pentru repararea infrastructurilor critice în contexte de criză. Menționează, de asemenea, investițiile cu dublă utilizare (civilă și militară), cum ar fi proviziile medicale și sistemele energetice, pentru a satisface atât nevoile civile, cât și cele militare.

Martin McKee, director de cercetare la Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, asigură că Bruxelles-ul este în plină dezbatere privind investițiile în sănătate în cadrul apărării: “Este din ce în ce mai clar că țările europene trebuie să se consolideze din cauza amenințării militare rusești. Aceasta înseamnă că guvernele trebuie să mobilizeze toate sectoarele, în special cel al sănătății. În aceste circumstanțe, are sens să acționăm împreună și să împărțim povara economică. Cum vor face acest lucru este o discuție pe care guvernele trebuie să o aibă. Poate include achiziția de medicamente, dar și extinderea logisticii și a rezervelor [de produse sanitare]”.

Strategia europeană de apărare nu mai poate fi înțeleasă fără dimensiuni precum cea socio-economică, sănătatea, mediul și tehnologia, în opinia lui David Cantarero, profesor la Universitatea din Cantabria și vicepreședinte al Asociației Economiștilor din Sănătate. “Extinderea definiției cheltuielilor de Apărare include domenii precum securitatea cibernetică și sănătatea publică, ceea ce ar putea facilita o alocare mai flexibilă a resurselor publice, fiind necesar să se găsească un echilibru, de aceea este crucial să se garanteze că această flexibilitate nu compromite capacitatea de apărare nici calitatea serviciilor sanitare”, susține el.

Cel mai eficient în acest context ar putea fi, potrivit lui Cantarero, alocarea acestor fonduri pentru cercetarea și dezvoltarea medicamentelor pe termen lung, deoarece “întărește capacitatea internă de producție și diminuează dependența de țări terțe, conferind astfel o mai mare independență”. Stimularea producției în Europa și diversificarea lanțurilor de aprovizionare s-ar traduce prin faptul că acest tip de investiții “ar putea îmbunătăți reziliența sistemului sanitar european și reduce astfel gradul actual de incertitudine”, subliniază el.

Mai mult decât medicamente

Joan Carles March, doctor în medicină și profesor la Școala Andaluză de Sănătate Publică, consideră că aceste investiții strategice în apărare legate de sănătate ar trebui să meargă dincolo de medicamentele esențiale și să includă, de asemenea, vaccinuri și rezervoare strategice. March pledează, în plus, pentru unități mobile de terapie intensivă care să permită “acționarea mai rapidă”, precum și pentru rezerve suficiente de măști, echipamente de protecție individuală și ventilatoare. “Este absolut necesar să fim pregătiți pentru neprevăzut”, afirmă el.

Expertul avertizează, de asemenea, asupra pericolului dependenței excesive de producția sanitară din alte țări: “Dacă nu avem un lanț de aprovizionare propriu, ne putem confrunta cu probleme grave de achiziție a medicamentelor și materialelor critice”. Într-un context de rezistență la antibiotice și posibile conflicte armate, March insistă asupra necesității formării profesioniștilor pentru a acționa în situații de criză și asupra consolidării serviciilor sanitare mobile capabile să se deplaseze în zonele afectate. În plus, face un apel la alocarea de fonduri pentru combaterea dezinformării: “În timpul pandemiei, cantitatea de știri false a fost impresionantă; trebuie să consolidăm cetățenii și să luptăm împotriva mesajelor care distorsionează realitatea”, conchide el.

În timp ce alte guverne, cum ar fi cel britanic, au anunțat deja clar că vor trebui să facă reduceri la cheltuielile sociale pentru a crește bugetul Apărării — care în cazul lor va ajunge la 2,5% din PIB —, președintele spaniol, Pedro Sánchez, asigură că nu vor exista diminuări în domenii precum sănătatea și educația. Una dintre posibilitățile pentru a realiza acest lucru sunt tocmai aceste investiții strategice sanitare. Încă nu s-a concretizat care ar putea fi acestea, nici nu este clar dacă toate pot fi contabilizate în bugetul Apărării, a cărui creștere este solicitată de partenerii internaționali atât în UE, cât și în NATO.