Imaginea nu putea fi mai elocventă.

Imaginea nu putea fi mai elocventă. În timp ce Pedro Sánchez insista la Helsinki că Spania va atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, răspunzând la întrebarea unui jurnalist finlandez și la cerința clară a premierului finlandez, Petteri Orpo, în Congres, liderul Podemos, Ione Belarra, îi reproșa vicepreședintei María Jesús Montero: “Nimeni nu v-a votat să dublați cheltuielile pentru apărare, dacă continuați așa, veți fi singurii responsabili pentru apariția unui guvern de extremă dreapta în Spania”. Astfel, era evidențiat, în direct și simultan, echilibrul delicat în care se mișcă Sánchez, prins între presiunea europeană de a crește cheltuielile pentru apărare și realitatea politică spaniolă, cu mai multe grupuri care resping această idee.

Întrebarea presei finlandeze a fost foarte directă, deoarece în Europa s-a instalat ideea că sudul, în special Spania și Italia, cheltuie prea puțin pentru apărare. Sánchez a susținut că nu este așa, dar a precizat că va explica în Spania, și nu în Finlanda, cum și când va îndeplini acest angajament de 2%. “Spania a crescut cheltuielile pentru apărare în ultimii șapte ani. Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentul de 2% din PIB. Pe lângă acest 2%, avem și alte angajamente în ceea ce privește capacitățile, pe care le îndeplinim pe deplin încă de la summitul NATO din Țara Galilor din 2014. Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentul de 2%, o vom face. Dar voi explica cetățenilor mei din Spania, și nu aici, cum și când vom atinge acest obiectiv”, a asigurat președintele.

Sánchez încearcă să mute discuția dincolo de procentul de 2%, punctul cel mai sensibil politic pentru el în Spania. “Este important să avem o dezbatere fundamentală. Avem o dezbatere națională și europeană. Sunt multe întrebări importante, nu doar cea a procentului de 2%, ci și unde sunt provocările și ce capacități avem. Discutăm cu Finlanda și despre securitate cibernetică. Săptămâna trecută am avut un atac cibernetic care venea din Rusia. Avem o abordare de securitate de 360 de grade, incluzând amenințările din Sahel, în sud. Apreciez din suflet că Finlanda înțelege această idee. Simțim solidaritatea Finlandei și ne angajăm de partea noastră”, a insistat președintele.

Orpo a apreciat foarte mult vizita lui Sánchez, care arată, a explicat el, solidaritatea Spaniei cu o țară care are o frontieră enormă cu Rusia, dar într-un mod prietenos, mereu respectuos, a precizat că Finlanda nu se limitează la acel procent de 2%, ci merge dincolo de el, ceea ce ar fi dificil pentru Spania și Italia, țări care se află deja la limita datoriei lor și care resping categoric, după cum a insistat Sánchez, ideea ca creșterea cheltuielilor pentru apărare să implice reduceri sociale. Orpo a explicat că țara sa a făcut reduceri deoarece avea nevoie de acești bani pentru a crește cheltuielile pentru securitate, care sunt fundamentale pentru ei, fiind vecini cu Rusia.

“Faptul că președintele Sánchez a călătorit în Finlanda în acest moment este o dovadă a securității europene. Suntem uniți. Știm că Rusia este o amenințare permanentă pentru întreaga Europă. De aceea trebuie să ne consolidăm apărarea. Trebuie să lucrăm, așa cum face Spania, crescând cheltuielile militare”, a început finlandezul. Iar când a fost întrebat despre procentul de 2% din cheltuielile Spaniei, a insistat: “În ceea ce privește procentul de 2%, aș dori să spun că toate statele UE și NATO înțeleg că mediul s-a schimbat și că trebuie să cheltuim mai mult din cauza amenințării din Rusia și pentru că Trump va reduce sprijinul SUA pentru apărarea Europei. Din aceste două motive trebuie să cheltuim mai mult. Aproape toate țările europene sunt dispuse să cheltuie 2% sau mai mult. În Finlanda a trebuit să reducem cheltuielile publice. Nu a fost ușor, dar avem nevoie să folosim aceste fonduri pentru securitate. De aceea avem nevoie de un instrument pentru întreaga Europă. Suntem deschiși la orice fel de soluție. Suntem pregătiți să sprijinim toate țările. În trecut, Europa a fost frugală, dar acum vorbim despre securitate, care este fundamentală pentru noi. Trebuie să acordăm prioritate zonelor cele mai afectate. Și înțelegem că există și alte amenințări în alte zone ale Europei, cum ar fi Spania”, a conchis Orpo.

Finlanda a fost întotdeauna una dintre țările frugale, cele mai reticente față de fondurile europene în timpul pandemiei de Covid și față de alte măsuri de cheltuieli publice, dar acum premierul, de centru-dreapta, recunoaște că și-a schimbat poziția față de amenințarea rusă. Sánchez a fost de acord că aceste noi fonduri europene pentru reînarmare care se conturează ar trebui să meargă mai ales către țările cele mai amenințate, dar a cerut ca ele să servească și unei viziuni de 360 de grade și, prin urmare, amenințărilor din sud și securității cibernetice.