Rezultatele echipei Real Madrid avansează în același ritm cu calendarul său, la limită. În acest punct al sezonului, calculele indicau un maxim posibil de 50 de meciuri, și exact atâtea a acumulat. În plus, trei meciuri cu prelungiri. Într-un sezon fără precedent din cauza Campionatului Mondial al Cluburilor, care se va încheia pe 13 iulie în Statele Unite, «Los Blancos» nu au ratat nimic. Fie pentru că au avansat în competiții, cum ar fi Cupa Regelui și Supercupa Spaniei, fie pentru că s-au trezit târziu în Liga Campionilor și nu au reușit să evite noua rundă de playoff, care i-a adus față în față cu Manchester City. După ce au trecut cu brio acel examen, a plutit în aer senzația că echipa lui Carlo Ancelotti a depășit un moment critic, evitând eliminarea din Europa în februarie; totuși, tehnicianul italian a avertizat: «Începe greul».

Înainte ca paharul să se reverse peste Atlantic în vară, cu turneul organizat de FIFA, campania lui Real Madrid se va prelungi pe bătrânul continent, cel puțin, până la 62 de meciuri (mai are sigur nouă meciuri în La Liga, finala Cupei Regelui și cele două meciuri din sferturile Ligii Campionilor contra lui Arsenal). Aceste cifre o plasează deja într-un scenariu foarte excepțional, fără a mai lua în calcul noutatea Campionatului Mondial al Cluburilor. De la începutul secolului, doar o singură dată a disputat mai multe meciuri (66, în sezonul 2001-02) și de două ori (02-03 și 17-18) a egalat aceste 62. În sezonul 22-23 s-a oprit la 61. Nici situația din La Liga, la trei puncte în spatele Barcelonei și cu golaverajul direct virtual pierdut (0-4 pe Bernabéu), nu îi oferă o marjă de manevră pentru a gestiona caruselul de partide. «Acest sezon este foarte dificil, sunt multe meciuri», sublinia Antonio Rüdiger după golul său salvator împotriva lui Real Sociedad.

Asemenea tenismenilor, după sezonul european va urma cel american, cu un maxim de șapte dueluri. Dacă Real Madrid ar ajunge în finala Campionatului Mondial al Cluburilor, plus cea a Ligii Campionilor, anul său s-ar extinde la un record de 72 de partide. Prestigiul sportiv al evenimentului este o necunoscută, dar premiile consistente (peste 100 de milioane pentru campioană) și oportunitatea de proiecție internațională exclud posibilitatea ca pentru club să fie doar o simplă oprire. Faza grupelor, cu adversari deloc amenințători (Salzburg, Pachuca și Al Hilal), o va duce, cel puțin, până la sfârșitul lunii iunie. Uzură după uzură într-un calendar care va trebui să rezolve modul în care echipele europene care participă la această competiție își vor încadra vacanțele și o mini-pregătire de vară cu începerea următoarelor campionate naționale (la mijlocul lunii august, în circumstanțe normale), într-un ciclu care se va încheia în vara lui 2026 cu Campionatul Mondial al echipelor naționale.

«Cred că suntem destul de bine [fizic]», a asigurat Ancelotti marți, aproape de ora unu dimineața. «Am introdus picioare proaspete. Cei care au intrat au adus aportul lor, iar cei care au început au rezistat până la final. La nivel fizic, Vinicius și Rodrygo au făcut un meci spectaculos. La fel și Bellingham. Am terminat cu mai multă energie decât Real Sociedad în prelungiri», a subliniat italianul, care, după ce s-a confruntat anul acesta cu accidentări de câteva săptămâni ale unor jucători, s-a consolat gândindu-se că acest lucru îi va ajuta să ajungă mai bine la finalul sezonului. Acum, cu excepția cazurilor grave ale lui Carvajal și Militão, raportul medical nu mai sună alarmant ca în anumite momente din toamnă-iarnă. Carletto speră să îi recupereze în câteva zile pe Ceballos și Mendy, și are aceeași încredință în privința lui Courtois. Marți, planul de rotație din Cupă i-a permis să introducă pe teren pe Mbappé, Modric, Rüdiger, Fran García, Brahim și Güler.

Jocul nu ușurează nici el calendarul. Pregătirea fizică a lotului, cel puțin în perioada inițială a sezonului, în momentele de maximă îndoială privind randamentul echipei, a fost un punct de discrepanță în activitatea zilnică de la Valdebebas între staff-ul tehnic și responsabilul în materie, Antonio Pintus, o figură care s-a bucurat de momente de mare recunoaștere în club în ultimele sezoane pentru forma fizică a jucătorilor. Forța fizică a fost întotdeauna o virtute considerată implicită într-un vestiar întărit cu tineri de acest profil, iar acum exigența acestui sezon, din august până în iulie și cu șapte trofee în joc, reprezintă un test de stres necunoscut pentru toți.

În mijlocul acestei roți infinite, un fotbal mai fluid ar fi putut ușura parțial calendarul. Cu toate acestea, deși pentru prima dată din sezonul 2013-14 (tot cu Carletto) «Los Blancos» au ajuns în aprilie în lupta pentru cele trei trofee principale, jocul lor discontinuu și lipsa de soliditate defensivă i-au împiedicat să rezolve mai multe meciuri fără emoții decât ar fi sugerat potența lor ofensivă. «Avem jucători de nivel înalt, dar trebuie să o facem mai bine și la nivel fizic încercăm să dăm totul», a analizat Tchouameni după încă o partidă la limită a albilor.