
În câteva cuvinte
Decizia lui Donald Trump de a amâna din nou taxele vamale pentru Mexic și Canada reflectă o politică comercială volatilă. Deși inițial anunțată ca o măsură agresivă, amânarea sugerează o nevoie de adaptare și respect reciproc, în special în contextul colaborării privind migrația și combaterea traficului de fentanil. Impactul pe termen lung asupra economiei globale și asupra României rămâne incert, dar indică o potențială diminuare a tensiunilor comerciale pe termen scurt. Marius Andrei analizează implicațiile acestei decizii pentru România.
Haosul continuă să domine politica comercială a lui Donald Trump
La două zile după ce a anunțat impunerea de taxe vamale de 25% asupra importurilor de produse provenite din Mexic și Canada, președintele Statelor Unite a făcut cunoscut joi, printr-un mesaj pe rețeaua sa socială, Truth, că “după ce a vorbit [la telefon] cu președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum”, a convenit că “Mexic nu va trebui să plătească taxe vamale pentru nimic din ceea ce este inclus în Acordul T-MEC”. De asemenea, această nouă prelungire se extinde până la 2 aprilie.
Inițial, nu a fost clar dacă anunțul includea și Canada, țară semnatară și ea a acestui pact. Enigma a fost rezolvată câteva ore mai târziu, după-amiaza. Într-o întâlnire cu presa în Biroul Oval, Trump a spus, în timp ce se dedica ritualului său zilnic de semnare a decretelor, că și vecinul din nord va beneficia, în aceiași termeni ca și cel din sud, de această amânare de o lună.
Noua amânare – care în practică afectează aproape toate schimburile dintre Mexic și Statele Unite (în ciuda eufemismului folosit de Trump când a citat tratatul de liber schimb) – a fost decisă, a scris liderul republican, “ca o formă de adaptare și din respect pentru președinta Sheinbaum”. “Relația noastră a fost foarte bună și lucrăm din greu, împreună, la frontieră, atât în ceea ce privește împiedicarea intrării imigranților ilegali în Statele Unite, cât și în oprirea traficului de fentanil. Îți mulțumesc, președintă Sheinbaum, pentru munca ta asiduă și cooperare!”, a scris el pe Truth.
“Am avut o convorbire excelentă și respectuoasă în care am fost de acord că munca și colaborarea noastră au dat rezultate fără precedent, în cadrul respectului pentru suveranitățile noastre”, a declarat Sheinbaum pe contul său de X (fostul Twitter). Președinta mexicană i-a mulțumit lui Trump și a subliniat progresele obținute în timpul ultimei prelungiri a taxelor vamale în fața crizei migratorii și a traficului de fentanil. Mandatara a explicat că pauza a fost convenită până în prima săptămână a lunii aprilie, deoarece Statele Unite intenționează să impună “tarife reciproce pentru toate țările” după acea dată și și-a exprimat speranța că va continua “munca comună” în relația bilaterală.
Președinta Claudia Sheinbaum, în timpul conferinței sale de presă de joi, la Palatul Național din Ciudad de México. Henry Romero (REUTERS)
“Practic, tot comerțul pe care îl avem cu Statele Unite se află în cadrul tratatului”, a confirmat Sheinbaum într-o conferință de presă ulterioară convorbirii. Vizibil ușurată, președinta s-a lăudat cu o reducere a traficului de fentanil din ianuarie până în februarie cu 41,5%. “S-ar putea să nu fim de acord asupra unor probleme, dar întotdeauna l-am tratat cu respect pe președintele Trump și el ne-a tratat întotdeauna cu respect”, a spus ea.
Mandatara a recunoscut că, inițial, intenția republicanului era să persevereze în impunerea taxelor vamale, dar că au reușit să ajungă la un acord în urma convorbirii și cu promisiunea de a menține colaborarea între cele două țări. A fost a treia convorbire între cei doi de când Trump a ajuns la putere pe 20 ianuarie. “Nu va fi ultima, sunt multe probleme pe care va trebui să le tratăm în continuare, mai ales în ceea ce privește modul în care sunt tratați mexicanii de cealaltă parte a frontierei”, a adăugat ea. Sheinbaum a menținut convocarea la un act masiv în Zócalo, principala piață a țării, duminica viitoare, gândit inițial pentru a anunța represaliile împotriva Statelor Unite și transformat acum într-o celebrare pentru atingerea acordului.
Un anunț confuz
Dimineața, secretarul de comerț al Statelor Unite, Howard Lutnick, a declarat într-un interviu televizat că taxele pe toate bunurile care intră în T-MEC, sacul larg al acordului de liber schimb semnat de Trump în 2020, vor fi “probabil” amânate cu o lună. Această ultimă piruetă reprezintă o schimbare importantă în politica comercială agresivă a noii administrații americane. Mesajul lui Trump, cu toate acestea, nu menționează Canada ca țară afectată de această nouă scutire de taxe vamale.
Schimbarea de criteriu a venit în timp ce se aștepta convorbirea dintre Sheinbaum și Trump în căutarea unui posibil armistițiu la războiul comercial declanșat de Washington în această săptămână în spațiul comun nord-american. Mexic și Canada sunt doi aliați vechi și principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite. Cei trei împărtășesc un spațiu care marți a fost aruncat în aer de facto printr-o decizie care a fost foarte prost primită de piețe.
A doua zi, președintele Statelor Unite a schimbat din nou ritmul în politica sa comercială haotică, acordând un moratoriu de o lună taxelor vamale impuse Canadei și Mexicului în ceea ce privește sectorul auto. A făcut-o după ce companiile au avertizat asupra prejudiciilor pe care deciziile schimbătoare ale noii administrații le vor aduce sectorului auto și industriei nord-americane.
“Este probabil ca [anunțul lui Trump] să acopere toate bunurile și serviciile care respectă T-MEC [Tratatul dintre Mexic, Statele Unite și Canada] și este posibil ca [ambele țări] să obțină o scutire de aceste taxe vamale”, a declarat Lutnick pentru CNBC joi. Comerțul cu bunuri și servicii al Statelor Unite în cadrul T-MEC s-a ridicat la aproximativ 1,8 trilioane de dolari în 2022, potrivit Reprezentantului Comercial al Statelor Unite.
Atât Sheinbaum, cât și prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, au obținut la începutul lunii februarie un moratoriu de o lună pentru sosirea taxelor vamale ale lui Trump, cu promisiuni de control al imigrației neregulamentare și al traficului de fentanil.
Președinta mexicană a reacționat la anunțul de marți – și la faptul că nu a fost posibilă potolirea furiei tarifare a lui Trump – cu amenințarea reciprocă de “măsuri tarifare și non-tarifare” împotriva Statelor Unite. “Nimeni nu câștigă cu această decizie”, a spus Sheinbaum în conferința sa de presă din acea zi. “Nu există niciun motiv care să justifice aceste acțiuni”, a adăugat ea.
Au fost patru săptămâni contra cronometru în care diplomația mexicană de la Washington a încercat să obțină o prelungire a amânării de o lună, smulsă lui Trump de Sheinbaum pe 3 februarie. În acea zi, președinta a avut o convorbire tensionată cu republicanul care a durat aproximativ 45 de minute și s-a desfășurat cu ajutorul unui interpret și cu engleza pe care Sheinbaum a perfecționat-o în anii săi ca studentă la Universitatea din Berkeley. Ea a considerat convorbirea, potrivit unor surse diplomatice, ca un triumf în strategia sa de împăcare cu Trump. El le-a spus în acea zi jurnaliștilor că “președinta Sheinbaum” este o femeie care îi place “foarte mult”.
Mexic a promis să întărească frontiera cu aproximativ 10.000 de soldați în plus, iar în aceste săptămâni, autoritățile sale au arestat sute de persoane legate de traficul de droguri și au confiscat cantități mari de stupefiante (și de fentanil), deși niciun gest nu se poate compara cu predarea către Statele Unite a 29 de prizonieri legați de narcotrafic. Aceștia erau răspândiți în diferite centre penitenciare de pe teritoriul mexican și figurau pe lista celor mai căutați de agenția americană de narcotice (DEA). Piesa cea mai importantă din lot este Rafael Caro Quintero, fondator al Cartelului din Guadalajara, acuzat de răpirea, torturarea și uciderea în anii optzeci a lui Enrique Kiki Camarena, un agent infiltrat al DEA. “Am făcut această muncă pentru mexicani”, a asigurat joi Sheinbaum, care a respins că șefii au fost folosiți ca “monedă de schimb”.
Taxele vamale pentru Mexic, Canada și China au fost interpretate ca începutul unui război comercial la scară largă cu care Statele Unite doresc să-și reducă deficitul comercial (diferența dintre ceea ce se exportă și ceea ce se importă). În 2024, Statele Unite au cumpărat din alte țări bunuri în valoare de 3,29 trilioane de dolari și au exportat mărfuri în valoare de 2,08 trilioane. Deficitul comercial s-a situat astfel la 1,212 trilioane de dolari, o cifră record. Din totalul mărfurilor importate, 41% (aproximativ 1,35 trilioane) proveneau din Mexic, Canada și China. Aceste trei țări concentrau aproape jumătate din dezechilibrul comercial al primei economii a lumii.