Capabil să ia decizii și să execute acțiuni independent în limite predefinite, inteligența artificială intră într-o nouă fază, una care promite să fie mai vizibilă și mai impactantă.

Printre numeroasele evenimente istorice, nu este surprinzător că unele trec neobservate de majoritatea populației. Apariția unor sisteme autonome de inteligență artificială mai avansate, cunoscute sub numele de agenți AI, ar putea fi un astfel de punct de cotitură. OpenAI, un lider în domeniul AI, lucrează activ la astfel de dezvoltări.

Isabel Fernández, expertă în inteligență artificială cu o experiență de 30 de ani, explică exact ce este un astfel de agent. „Un agent este un proces capabil să execute sarcini în mod autonom. Sarcini pentru care are nevoie de date de intrare și, pe baza acestor date, este capabil să realizeze o acțiune”, definește ea.

Cu alte cuvinte, este o inteligență artificială capabilă să ia decizii și să execute acțiuni de una singură în circumstanțe complexe, odată ce i s-au dat instrucțiuni despre ce și cum trebuie să facă.

Experta subliniază că aceștia nu sunt o invenție complet nouă și că există printre noi de ani de zile. În opinia sa, Alexa, celebrul AI de la Amazon, se potrivește definiției de agent: „Alexa este conectată la diverse servicii precum Spotify și utilizează date de intrare, vocea ta, pentru a executa acțiuni”. Diferența constă în faptul că acum auzim numele de agent pentru că firmele de tehnologie l-au împachetat astfel și îl vând ca o tehnologie gata de integrat în companii.

„Microsoft, Amazon, OpenAI, Salesforce… Toți marii jucători au agenți. Apoi, practic orice companie îi are pe ai săi; asigurători, bănci... Acești agenți operează deja astăzi”, povestește ea.

Acest lucru nu este lipsit de importanță. Pe măsură ce comercializarea lor se extinde, AI trece de la un scenariu mai general la o perioadă de fază de aplicare specifică; momentul în care începe să își facă simțit impactul într-un mod mai notabil.

Întrebarea este: ce poate face un agent AI? Pe lângă faptul că lucrează neobosit 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, un lucru comun pentru toți și inaccesibil pentru orice om, răspunsul la această întrebare aparent simplă variază. Și variază mult.

Laura Gámiz, Country Director pentru Spania al platformei de gestionare a cheltuielilor Payhawk, detaliază cum au dezvoltat un nou tip de departament financiar. „Am lansat un concept pe care l-am numit biroul AI al CFO-ului. De ce? Pentru că nu este doar un agent, se compune din patru. Avem primul în funcțiune, agentul de control financiar. Ceilalți trei vor fi lansați în curând pe parcursul acestui an. Sunt agentul de achiziții, cel de călătorii și cel de plăți”, dezvăluie ea. Gámiz specifică faptul că, printre altele, inteligențele lor autonome pot aproba sau respinge autonom cheltuielile angajaților unei companii, făcând ca procesul să dureze 3,5 secunde. Ele colectează toată documentația, o analizează și alertează în caz de nereguli.

La rândul său, firma de consultanță Globant are și ea proprii agenți, iar în echipele lor conviețuiesc deja oameni cu AI. Gonzalo Vázquez, Chief Technology Officer al Globant în Europa, spune că există două categorii: agenți de programare și agenți de afaceri.

În prima categorie, au agenți care colectează conversații și elaborează rapoarte, care scriu cod de programare, altul care îl corectează în căutare de erori cu o eficiență de 90%, un alt agent care se ocupă de testarea aplicațiilor și programelor. Mai au unul capabil să traducă limbaje de programare și să le schimbe dintr-unul în altul. De asemenea, un alt agent care analizează codul și îl adaptează la reglementările europene.

În secțiunea de afaceri, creează agenți la comandă care se adaptează clienților lor. Aici menționează un agent de analiză vizuală și altul care servește studiului moleculelor și care permite unei companii farmaceutice spaniole, al cărei nume nu îl dezvăluie, să facă într-o lună munca ce înainte îi lua un an. După ce am văzut ce pot face, următoarea întrebare este evidentă: ce impact vor avea asupra locurilor de muncă?

Cele trei companii menționate anterior sunt un exemplu al părții luminoase a AI. Oamenii îl folosesc ca pe un aliat pentru a fi mult mai productivi, fără efecte negative nete asupra ocupării forței de muncă. Babel, Globant și Payhawk și-au extins personalul. Prima avea 400 de angajați în 2020 și acum are 3.200. A doua, Globant, angajează 30.000 de persoane, dintre care 85% lucrează în producție; majoritatea sunt ingineri care folosesc agenții pe care chiar ei i-au dezvoltat. Cu toate acestea, și contrar opiniei generalizate a experților consultați pentru acest articol și a comunicărilor recurente din partea companiilor dedicate AI, există deja exemple concrete de pierdere a locurilor de muncă.

În ianuarie 2024, Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internațional, a afirmat că 40% dintre locurile de muncă din lume ar fi afectate de AI; în unele cazuri, ar fi înlocuite, în altele, completate. În august 2023, Organizația Internațională a Muncii a analizat ce locuri de muncă prezentau cel mai mare și cel mai mic risc de a fi automatizate. Analiza sa a fost realizată înainte de apariția agenților AI și identifica deja 5% din meserii complet automatizabile, într-un moment în care AI era într-o fază incipientă, iar agenții erau mai degrabă subiect de science-fiction decât realitate.

Fernández, care exclude impacturile negative ale acestei tehnologii și afirmă că agenții nu au venit să ne înlocuiască, ci să ne potențeze, vorbește despre un call center pentru care Babel a proiectat un ecosistem de agenți AI. Agenții nu preluau direct apelurile, ci analizau toate înregistrările și asistau operatorul uman printr-un arbore de decizii pentru a reduce timpul de rezolvare a problemei clientului. „Eu nu văd reducerea numărului de persoane nicăieri, și asta se întâmplă și clienților noștri. Singurul lucru pe care îl văd este transformarea posturilor de muncă”, rezumă ea. Gámiz este de acord cu ea. „Noi am eliminat sarcinile de încărcare manuală și acum ne putem concentra pe sarcini strategice. Ceea ce face AI este să potențeze abilitățile”, susține ea.

Vázquez, care de asemenea insistă că nu crede că agenții vor înlocui masa forței de muncă, recunoaște totuși că li se apropie clienți cerând literalmente să îi ajute să își reducă personalul prin implementarea AI. „Am lucrat la dezvoltarea unui sistem de agenți specializați în rezolvarea cazurilor pentru un call center. Aceasta a implicat o reducere cu 28% a timpilor de rezolvare a cazurilor prin intermediul oamenilor. Mulți dintre lucrători și-au schimbat rolul, dar au redus personalul”, avertizează el.

Acest call center care a concediat oameni din cauza AI nu este o excepție. În 2022, fintech-ul Klarna a concediat 1.000 de persoane, 10% din personalul său, din cauza acestei tehnologii. Anul acesta, UPS a renunțat la 22.000 de angajați, invocând faptul că avansurile tehnologice permit automatizarea sarcinilor. Aplicația de învățare a limbilor Duolingo a încetat să mai angajeze 10% din forța sa globală de traducători independenți ca parte a virajului către AI. În 2024, Cisco Systems a concediat 5.900 de persoane în mijlocul unei schimbări strategice de a se concentra pe AI și securitate cibernetică.

„Îți imaginezi un vânzător de un produs care să spună că va genera șomaj? Câte persoane l-ar cumpăra?”, spune José Varela Ferrío, responsabil cu AI și digitalizarea în UGT. „Când are loc o evoluție de acest tip... Nu doar agenții AI sunt autonomi și iau decizii, ci pot interacționa cu interfețe foarte diferite de un chatbot tradițional. Un antreprenor care investește într-o inteligență artificială pentru a face munca umană va concedia oameni dacă nu are alte sarcini să le dea, și dacă ar exista cu adevărat sarcini de mai mare valoare de făcut, așa cum spun experții, antreprenorul ar fi manevrat deja pentru a le face”, reflectează el.

Răspunzând la prima întrebare retorică a lui Varela, există de fapt cel puțin un vânzător de un produs care, pentru a se vinde, promite să genereze cât mai mult șomaj posibil. Pe 17 aprilie, a fost anunțat un nou startup din Statele Unite, Mechanize, care, concentrat pe „dezvoltarea de medii virtuale și antrenarea datelor”, va căuta automatizarea completă a economiei.

I'm starting a new company: Mechanize.

Mechanize will build virtual work environments, benchmarks, and training data to enable the full automation of all work.

We're hiring: .

— Tamay Besiroglu (@tamaybes)

„Potențialul pieței este absurd de mare: lucrătorii din SUA câștigă aproximativ 18 trilioane de dolari pe an în total. Pentru întreaga lume, cifra este de peste trei ori mai mare, aproximativ 60 de trilioane de dolari anual”, scrie pe site-ul web ca o momeală pentru a atrage investitori. Startup-ul care pretinde că va pune capăt muncii umane a fost fondat de cercetătorul AI Tamay Besiroglu, la rândul său fost fondator al institutului de cercetare privind aspectele etice și de guvernanță ale inteligenței artificiale Epoch AI. Deocamdată, pentru a-și îndeplini noua misiune, angajează oameni.

În ciuda exemplelor extreme precum cel al Mechanize, AI generează într-adevăr locuri de muncă. Deși Varela spune că important nu este atât cantitatea netă de locuri de muncă pe care o generează sau distruge — elementul care atrage de obicei atenția — ci, în opinia sa, cât timp va trece între distrugerea unui post de muncă și generarea unuia nou. Și dacă acele noi posturi vor ajunge la aceleași persoane care și-au pierdut locul de muncă din cauza AI. Dacă această problemă nu este abordată prin formare și suport adecvat din partea companiilor și a administrațiilor publice, Varela crede că riscăm ca acești lucrători să fie lăsați să se descurce singuri.

Între atâtea dezbateri, există o realitate pe care nimeni nu o neagă: efectul de eficiență al AI. Nu totul este înlocuirea muncii umane, și există multă potențare. Așa cum atestă exemplul agentului pentru studiul moleculelor, există companii care își schimbă întregul mod de operare în bine și fără concedieri în acest proces.

Ca și în cazul call center-ului, vor exista întotdeauna companii care se vor întreba cum să își reducă personalul datorită AI, dar vor exista și alte firme care vor vedea mai departe și se vor întreba cum să se schimbe datorită acesteia pentru a se îmbunătăți fără a avea în minte concedieri, datorită potențialului enorm pe care îl are această tehnologie.

Într-un raport recent, analiștii de la Vanguard consideră că această tehnologie va crește productivitatea generală a economiei cu 20% până în 2035, ceea ce ar genera o creștere a PIB-ului american de 3% în deceniul 2030, sau, aducând efectele asupra economiei la termeni mai lumești utilizați de ei înșiși, „dacă impactul AI este cel sugerat de modelele noastre și propulsează creșteri semnificative ale productivității, ar fi echivalent cu faptul că generația baby boom nu s-ar pensiona deloc”. Luând cuvântul celor de la Vanguard, această tehnologie ar putea colabora la rezolvarea uneia dintre marile provocări ale epocii noastre, cum ar fi sustenabilitatea pensiilor.

Agenții AI vor avea efecte pozitive, dar vor exista și persoane care își vor pierde locul de muncă din cauza lor. Modul în care vor fi tratați și sprijiniți lucrătorii afectați va determina unde se va înclina balanța impactului acestei tehnologii asupra ocupării forței de muncă: către transformare sau către distrugere.