Pe 28 aprilie, nu a avut loc doar un eveniment istoric, și anume, prima pană de curent electrică națională.

Pe 28 aprilie, nu a avut loc doar un eveniment istoric, și anume, prima pană de curent electrică națională. A existat un al doilea moment de referință fără precedent: prima pană de curent aproape totală a telecomunicațiilor în întreaga țară. „Aproape” se explică prin faptul că serviciile de urgență și de securitate (Poliția, Garda Civilă, Protecția Civilă, pompierii, sănătatea etc.) și de radiodifuziune (televiziuni și radiouri) au funcționat aproape 100%. Dar de ce a fost posibil să ascultăm radioul cu un tranzistor pe baterii sau din mașină și nu s-a putut vorbi la telefonul mobil?

Întreruperea de energie a provocat o defecțiune în cascadă în întreaga infrastructură a rețelei convenționale de telefonie mobilă. În doar două sau trei ore, în funcție de locuri, semnalul de acoperire de pe telefoanele mobile s-a stins. „Nu există o rețea mobilă disponibilă”, se putea citi pe ecrane când cineva încerca să sune sau să se conecteze la internet de pe telefonul mobil. Pana de curent electrică a avut loc la ora 12:33. La ora 15:00, două ore și jumătate mai târziu, doar 40% dintre utilizatori aveau conexiune, conform companiei de măsurare și analiză Ookla. Datele colectate în timp real despre comportamentul rețelei de către firme de măsurare precum Ookla, Cloudflare, DEC-IX, ESpanix sau MedUX dezvăluie scăderi ale traficului de internet de până la 80%, o scădere a vitezei medii de descărcare în rețelele mobile cu 73% și o creștere cu 700% a incidentelor în rețea. La ora cinci după-amiaza, deconectarea era practic totală în țară. «Apariția rapidă a întreruperilor de serviciu și degradarea substanțială a performanței rețelei mobile evidențiază dependența crucială a infrastructurii de telecomunicații de rețeaua electrică și disponibilitatea limitată a bateriilor de rezervă dincolo de centralele din Spania», spune Luke Kehoe, analist la Ookla.

Pentru a înțelege această dependență energetică, este necesar să cunoaștem lanțul de responsabilități de care depinde ca semnalul să ajungă la telefoanele noastre mobile. Companiile de telecomunicații cu rețea proprie – în principal Telefónica, MasOrange și Vodafone – nu mai sunt proprietare ale întregii infrastructuri mobile. De aproximativ cinci ani și împinse de datorii, au vândut amplasamentele unde se află antenele lor către companiile de turnuri (TowerCos, după denumirea lor în engleză) pentru sume milionare. Telefónica (Movistar) le-a vândut către American Tower; MasOrange le-a cedat filialei Totem și Vodafone către Vantage. Cellnex a realizat, de asemenea, achiziții de la diverși operatori. Aceste turnuri sunt proprietare ale sitului sau amplasamentului (rețeaua pasivă, așa cum este cunoscută în sector) și responsabile pentru contractele de furnizare cu companiile electrice care alimentează aceste situri. Companiile de telecomunicații sunt doar proprietare ale antenelor din așa-numitele stații de bază (rețeaua activă). În total, Movistar, MasOrange și Vodafone au 60.000 de antene distribuite în toată țara, care funcționează cu energie electrică în aproximativ 40.000 de amplasamente, dintre care American Tower deține 12.000; Cellnex are 10.800 (1.900 pentru radiodifuziune); Vantage, 8.400 și Totem, 6.800. Majoritatea antenelor deținute de companiile de telecomunicații au baterii care le permit să funcționeze în continuare între două și trei ore în cazul unei întreruperi electrice. Dar când aceasta este totală și se prelungește, așa cum s-a întâmplat în acea luni neagră funestă, traficul de apeluri se înmulțește din cauza neliniștii utilizatorilor care doresc să știe ce se întâmplă sau să contacteze rudele și apropiații, astfel încât capacitatea bateriilor se reduce la o oră sau o oră și jumătate. Această creștere a traficului de apeluri și a datelor prin conexiunea mobilă la internet a epuizat rapid bateriile antenelor și a făcut ca pana de curent mobilă să se accelereze. Doar puținele instalații care aveau baterii cu autonomie mai mare sau generatoare de combustibil au rezistat, deși întreaga rețea era moartă.

Radiouri și urgențe

Răspunsul la întrebarea de ce canalele de televiziune și de radio au continuat să emită semnalul este că au un contract cu turnurile (în acest caz Cellnex) prin care li se garantează alimentarea cu energie electrică autonomă (prin intermediul unor grupuri electrogene, de exemplu) până la cinci zile în caz de pană de curent a rețelei convenționale, cum este cazul Torrespaña (Madrid) sau Collserolla (Barcelona). Canalele plătesc un plus suplimentar pentru această rezervă și, în cazul unor întreruperi de emisie, chiar dacă sunt de minute, Cellnex trebuie să le plătească o penalizare.

În ceea ce privește urgențele, cum ar fi Protecția Civilă, poliția, ambulanțele, pompierii și salvarea maritimă, acestea au o rețea în afara celei convenționale care funcționează cu o bandă de frecvențe proprie utilizată doar de serviciul în cauză și, prin urmare, nu este saturabilă. Acest lucru permite existența mai puține antene a căror alimentare, de asemenea, este garantată cu suport energetic autonom. De exemplu, serviciile de urgență au rețeaua Tetra (Trans European Trunked Radio, după inițialele sale în engleză), iar cele ale corpurilor de securitate cu rețeaua Tetrapol. «A fost un succes național faptul că radiodifuziunea a rămas operațională pe toată durata penei de curent, deoarece în acel moment era o valoare fundamentală menținerea comunicării cu cetățenii. Am garantat în orice moment semnalul TDT [televiziune digitală terestră] și al radioului FM, cu puține excepții, și, deși avem grupuri de motorină suficiente pentru a rămâne în funcțiune cel puțin până la cinci zile consecutive fără electricitate, nu a fost necesar să le umplem în niciun moment. Și același lucru s-a întâmplat și cu serviciile de urgență», spune Alfonso Álvarez, consilier delegat al Cellnex în Spania, compania responsabilă cu semnalul de radiodifuziune și cu 70% din serviciile de urgență.

În ceea ce privește rețelele mobile, Álvarez este precaut: «Este adevărat că au eșuat, dar este că nu s-a produs niciodată o pană de curent totală și nici nu era previzibil să se întâmple. Și înțeleg că acum se va deschide o dezbatere despre dacă ar fi necesar să se consolideze sistemul folosind baterii cu o autonomie mai mare sau instalând grupuri electrogene. Dar trebuie să fim sensibili și să ne gândim că nu în toate amplasamentele se pot activa aceste soluții. În amplasamente rurale sau unde există multe antene ar fi fezabil, dar cu greu ar fi viabil în altele mai mici, cum ar fi acoperișurile sau locurile urbane unde, din cauza reglementărilor urbane sau de mediu, ar fi foarte dificil să se implementeze aceste instalații de rezervă energetică. În plus, există costul». Pe acest aspect, responsabilul Cellnex în Spania admite că investiția ar fi «importantă» și că, dacă s-ar decide generalizarea acestor sisteme alternative de energie pentru a alimenta antenele, ar crește în mod notabil chiriile pe care companiile telefonice le plătesc turnurilor pentru a folosi amplasamentele de unde funcționează stațiile lor de bază. Operatorii cu greu ar putea suporta singuri această investiție mult milionară. Concurența feroce din sector cu dominația tot mai pronunțată a modelului low-cost, a făcut ca marile companii cu rețea (cele care investesc) să-și vadă veniturile scăzând cu o treime în ultimii 15 ani. În plus, suportă o povară fiscală sufocantă cu mai mult de zece taxe specifice, cum ar fi taxa pentru rezervarea spațiului radioelectric (mai mult de 500 de milioane de euro pe an). Din acest motiv, surse din sector indică faptul că cea mai bună soluție ar fi o formulă de colaborare public-privată cu programe de ajutor similare cu altele puse în funcțiune, cum ar fi Planul UNICO 5G Rural pentru extinderea telefoniei 5G în mediul rural, care este subvenționat cu fonduri europene. Aceste ajutoare publice există deja în alte țări, cum ar fi Australia, unde, ca urmare a valului de incendii forestiere din 2019-2020, Guvernul a aprobat subvenții pentru companiile telefonice pentru a instala sisteme de rezervă energetică care să permită menținerea serviciului cel puțin 12 ore.

Este important să se clarifice faptul că Legea Generală a Telecomunicațiilor spaniolă nu conține nicio obligație privind instalațiile de suport electric pentru rețeaua convențională mobilă. O situație care contrastează cu cea din alte țări, cum ar fi Finlanda, Elveția, Estonia, Slovenia, România sau Suedia, unde autoritatea de reglementare obligă prin normă ca serviciul mobil să fie menținut un anumit număr de ore în caz de pană de curent.

Telecomunicațiile au trecut cu o notă mare alte provocări, cum ar fi pandemia de coronavirus, în care izolarea a declanșat traficul de apeluri și de date din cauza telemuncii și a consumului masiv de videoclipuri în gospodării. De asemenea, a fost la înălțimea circumstanțelor în alte tragedii, cum ar fi dana din Valencia. Marea pană de curent i-a prins pe nepregătite și acum încearcă să învețe lecția pentru ca telefoanele noastre mobile să nu se mai stingă niciodată.

Telefonul fix și internetul au eșuat, de asemenea

Un telefon fix. Unii spun că pana de curent i-a readus în alte vremuri, când nu existau telefoane mobile, iar întreruperile de curent locale îi făceau să aprindă lumânări și să se adune în familie. Dar această comparație nostalgică nu este tocmai exactă. Pentru că înainte de apariția telefoniei mobile, când se întrerupea curentul, telefonul fix continua să funcționeze. Pe 28 aprilie, nu a fost posibilă comunicarea nici prin telefon fix.

Răspunsul este că, înainte, semnalul călătorea prin vechiul cablu de cupru de la centrala telefonică care avea alimentare electrică garantată până la aparatul de acasă, care, de asemenea, era analogic (trebuia să formezi numerele), astfel încât funcționa întotdeauna, chiar dacă se întrerupea curentul. În prezent, atât traficul de voce al apelurilor, cât și datele de internet călătoresc prin fibra optică și ajung la modemuri sau routere în gospodării. Întregul proces necesită energie electrică pentru a funcționa, inclusiv terminalul fără fir care a înlocuit clasicul telefon cu disc rotativ. Evident, internetul a căzut, de asemenea, din aceleași motive.