Una dintre cele mai intrigante întrebări ale epocii moderne, intens discutată de filozofi și oameni de știință, este dacă inteligența artificială poate dobândi conștiință și, dacă da, cum va reuși umanitatea să o recunoască?

Timp îndelungat, oamenii au considerat conștiința o trăsătură unică a speciei lor. Cu toate acestea, odată cu apariția și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, această certitudine a început să se clatine.

Sistemele AI moderne au depășit deja omul în jocuri complexe precum șahul, Go și pokerul. AI generativă, precum ChatGPT, trece cu succes testul Turing, convingând interlocutorul uman că discută cu o altă persoană. Creatorul testului, Alan Turing, considera tocmai acesta un indicator al inteligenței mașinilor.

Este interesant să observăm reacția oamenilor la aceste progrese. Când o AI câștigă împotriva unui campion mondial la șah, unii spun că șahul nu era, până la urmă, o chestiune de inteligență. Când AI imită convingător comunicarea umană, se pune sub semnul întrebării relevanța testului Turing în sine. Aceasta este, probabil, o reacție umană firească.

Totuși, în ciuda succeselor impresionante ale AI generative, mulți experți, inclusiv specialiști de vârf precum Demis Hassabis, co-fondator Google DeepMind, consideră că actualele modele lingvistice mari (LLM) sunt încă foarte departe de inteligența umană autentică sau de conștiință. În opinia lor, atingerea acestui nivel va necesita progrese noi, deocamdată imprevizibile.

Întrebarea despre conștiința AI a devenit deosebit de acută după ce utilizatorii au început să o adreseze direct către ChatGPT 4.0. Este remarcabil faptul că modelul însuși afirmă uneori că are „experiențe interne” și chiar că „se trezește”. Deși scepticii consideră aceasta doar o simulare complexă, demonstrează capacitatea AI de a imita convingător nu doar comportamentul rațional, ci și pe cel emoțional uman.

Noi, oamenii, știm bine ce înseamnă „experiențe interne” și conștiința – este ceea ce pierdem când adormim și regăsim când ne trezim. Capacitatea AI de a imita aceste stări ne pune o întrebare dificilă: dacă o AI simulează convingător conștiința, ar trebui să o considerăm conștientă?

Filozofi precum Susan Schneider, directorul Centrului pentru Mintea Viitoare de la Universitatea din Florida, îndeamnă la o investigare serioasă a posibilității conștiinței la mașini. Ei nu susțin că acest lucru s-a întâmplat deja, dar îl consideră inevitabil în viitor, posibil peste câteva decenii. Aceasta coincide cu previziunile privind apariția inteligenței artificiale generale (AGI) – un sistem capabil să învețe din experiență, să abstrahă, să planifice și să înțeleagă situații complet noi, similar minții umane.

Exact AGI, în opinia experților, ar putea potențial să posede „experiențe interne” sau o anumită formă de conștiință. Este important să înțelegem că inteligența și conștiința nu sunt același lucru. Filozofia modernă subliniază necesitatea unei distincții clare între aceste concepte și dezvoltarea metodelor pentru a detecta fiabil conștiința în sistemele artificiale.

Era dezvoltării rapide a AI deschide perspective extrem de interesante și ridică întrebări profunde despre natura minții, conștiinței și locul nostru într-o lume în care mașinile ar putea deveni nu doar instrumente, ci și entități conștiente.