În ultimii ani, lupta împotriva mutilării genitale feminine (MGF) a primit o atenție internațională crescândă. Națiunile Unite o consideră o încălcare a drepturilor omului, iar guvernele și ONG-urile investesc resurse enorme în eradicarea sa. Cu toate acestea, în ciuda progreselor înregistrate în unele țări, peste patru milioane de fete și femei continuă să fie mutilate în fiecare an, iar practica rămâne puternic înrădăcinată în comunități din țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. În acest context, întrebarea cheie persistă: ce politici sunt cele mai eficiente pentru a lupta împotriva MGF?

Legislația împotriva MGF, bazată pe interdicții și sancțiuni, a fost strategia cea mai promovată de guverne și organisme internaționale pentru a reduce prevalența acesteia. În plus, alături de aceste măsuri punitive, au fost implementate și alte politici, cum ar fi extinderea accesului la educație și campanii de conștientizare privind consecințele sale grave asupra sănătății. Totuși, dovezile arată că, deși unele dintre aceste măsuri au contribuit uneori la reducerea prevalenței sale, nu sunt suficiente pentru a o eradica. Pentru a elimina o practică profund înrădăcinată în identitatea culturală și tradiția multor comunități, sunt necesare intervenții care să promoveze schimbări profunde în identitatea și cultura locală.

«30% dintre femeile nigeriene au fost mutilate, practica fiind prevalentă în comunitățile aparținând principalelor grupuri etnice»

Într-un studiu recent, s-a analizat impactul asupra MGF al unuia dintre fenomenele care au transformat cel mai mult cultura africană în ultimele decenii: apariția tehnologiei 3G, care a conectat la internet de mare viteză milioane de oameni pe întreg continentul. Pentru a analiza efectele acestui fenomen, studiul s-a concentrat pe Nigeria, o țară în care tehnologia 3G s-a extins la nivel național și MGF rămâne o practică răspândită. Conform sondajului de sănătate și demografie MICS (2021), 30% dintre femeile nigeriene au fost mutilate, practica fiind prevalentă în comunitățile aparținând principalelor grupuri etnice.

Cercetarea arată că accesul la internet reduce cu aproximativ 30% probabilitatea ca o fată să fie supusă MGF, în special în comunitățile rurale din Nigeria. În plus, rezultatele indică faptul că internetul diminuează semnificativ sprijinul social pentru această practică. În concordanță cu ipoteza studiului, s-a constatat, de asemenea, că accesul la internet reduce stigmatul sexului premarital. Pe de altă parte, se pune întrebarea dacă impactul internetului este mai degrabă legat de rolul rețelelor sociale în amplificarea campaniilor împotriva mutilării genitale. Rezultatele sugerează însă că efectul acestor campanii este foarte limitat și că efectele asupra mutilării genitale au mai mult de-a face cu accesul la conținuturi culturale care oferă alte reprezentări ale femeii și ale sexualității sale.

Dar de ce ar putea internetul reduce MGF? În Nigeria, această practică este asociată cu controlul sexualității feminine: se crede că o femeie nesupusă MGF va avea o viață sexuală mai puțin «controlată», adică va deveni mai «promiscuă», începându-și viața sexuală înainte de căsătorie și arătând mai puțină fidelitate față de soțul ei. În comunitățile izolate în care sexul în afara căsătoriei este foarte stigmatizat, internetul permite accesul la filme, seriale, videoclipuri și alte conținuturi care introduc noi referințe culturale despre feminitate și, în particular, despre rolul sexului în afara căsătoriei. Dacă internetul contribuie la destigmatizarea relațiilor premaritale, ar putea, de asemenea, să anuleze valoarea MGF, facilitând dispariția sa în aceste comunități.

«Dacă internetul contribuie la destigmatizarea relațiilor premaritale, ar putea, de asemenea, să anuleze valoarea MGF»

Concluziile studiului au implicații importante pentru politicile de dezvoltare și drepturile omului. Deși educația și legislația sunt fundamentale pentru dezvoltare, ele nu sunt suficiente singure pentru a eradica practicile profund înrădăcinate în cultură și identitate. Eliminarea acestor tradiții necesită transformări culturale mai profunde, care să elimine valoarea socială atribuită acestor practici, cum ar fi controlul sexualității femeilor. Tehnologia și conectivitatea oferă o oportunitate de a accelera schimbarea din interiorul comunităților, permițând accesului la noi idei și valori să genereze transformări profunde. Experiența Nigeriei demonstrează că, în secolul XXI, revoluția digitală poate fi și o revoluție în drepturile omului. Cu toate acestea, această transformare implică și riscuri, cum ar fi erodarea culturilor ancestrale.