În 1979, Ray Bradbury își imaginase deja aproape totul.

În 1979, Ray Bradbury își imaginase deja aproape totul. De la televizoarele plate la căștile conectate fără fir: acele „mici scoici, radiouri degetar care se introduc în urechi și te scufundă într-un ocean electronic de sunet”, scria în Fahrenheit 451. În romanele și povestirile sale, dăduse viață inimaginabilului. A descris roboți care curățau case, asistenți virtuali, sisteme de comunicație casnice, show-uri interactive transmise în timp real și o societate unde cărțile erau înlocuite de ecrane. Poate nu a prezis fluxurile infinite de informații, dar a anticipat o viață plină de tehnologie, asemănătoare celei pe care am construit-o în acest prim sfert de secol și care ne-a determinat să creăm punți digitale cu milioane de oameni, să accelerăm inovația și să cucerim noi orizonturi în aproape toate domeniile economice.

Apariția „cloud-ului” și a inteligenței artificiale ne-a situat într-un moment comparabil cu vechea revoluție industrială.

„Lumea de acum 25 de ani era radical diferită de cea actuală”, argumentează Ignacio Isasa, partener responsabil pentru Digital Technology Consulting la EY. Era greu de prezis că viața noastră va trece de la aproximativ 700 de milioane de telefoane mobile la o piață cu aproape 6 miliarde de persoane (întreaga populație adultă a planetei, conform GSMA) folosind un telefon mobil cu adevărat inteligent (smartphone), dotat cu aproape tot: conexiune rapidă, asistent de inteligență artificială (IA), stocare în cloud și milioane de aplicații disponibile (peste două milioane în Google Play și 1,9 milioane în App Store). În palmă încape (aproape) totul: un portofel virtual, comenzi de mâncare, taxiuri, întâlniri, muzică, supermarketuri, magazine de haine, librării, ziare, muzee, rezervări de călătorie, zboruri, săli de sport personalizate, hărți, medici, filme, cazinouri și un univers nesfârșit de servicii care transformă acest dispozitiv într-unul dintre epicentrele vieții moderne.

„Ne-am scufundat într-o mașinărie de schimb de informații”, subliniază Mark Coeckelbergh, profesor de Filosofia Media și Tehnologiei la Universitatea din Viena. Imersiunea nu a fost spontană. Este rezultatul unei revoluții progresive care, la sfârșitul anilor '90 și începutul acestui nou mileniu, s-a accelerat odată cu explozia Internetului, sunt de acord diverși experți. „Odată cu rețeaua, s-a experimentat o dezvoltare exponențială a informației și cunoașterii disponibile în formate digitale”, enfatizează Silviano Andreu, director de Strategie, Inovație și Transformare la Minsait. A dus, de asemenea, la o cursă pentru crearea de servicii și platforme online, cu investiții disproporționate care au sfârșit prin a se dezumfla, dar care nu au frânat avansul tehnologic. Conexiunea digitală a permis companiilor să partajeze date, să optimizeze operațiunile și să reducă costurile. Cumpărarea și vânzarea pe platformele de comerț electronic părea anecdotică. În Spania, în anul 2000, doar 3% din populație avea încredere în web pentru a achiziționa ceva. În prezent, volumul de afaceri în țară depășește 99 de miliarde de euro, cu peste 62% (aproximativ 30 de milioane) dintre cetățeni care au cumpărat online, conform datelor Observatorului Național de Tehnologie și Societate (ONTSI).

Utilizarea etică a IA

„Oamenii au perfectă dreptate când sunt entuziasmați de ultimele progrese”, explică laureații Premiului Nobel pentru Economie din 2024, Daron Acemoglu și Simon Johnson, în recenta lor carte „Putere și Progres”. În particular, autorii evidențiază Generative Pre-Trained Transformer 3 (GPT-3), conceput în 2020 de OpenAI, precum și ChatGPT, prezentat în 2022 de aceeași organizație. Toate aceste sisteme de procesare a limbajului natural au fost antrenate și optimizate pe baza unei cantități uriașe de date textuale extrase de pe Internet. „La începuturile sale, IA se limita la modele de predicție bazate pe reguli, dar astăzi avem algoritmi capabili să genereze text, imagini, cod și chiar să ia decizii strategice în medii complexe”, afirmă Ignacio Isasa. Ne-au ajutat în medicină să dezvoltăm modele precum AlphaFold, care a revoluționat predicția structurilor proteinelor, accelerând cercetarea de noi medicamente. Sau în domeniul financiar, algoritmii au transformat gestionarea riscurilor și detectarea fraudelor. Platforme precum Replika oferă avatare IA care acționează ca prieteni, terapeuți și chiar parteneri romantici, interacționând prin text, voce și realitate augmentată. Acest avans a deschis dezbateri despre implicațiile sale etice, fiabilitatea modelelor și impactul asupra locurilor de muncă și, desigur, asupra oamenilor. „Cele mai mari provocări țin de o utilizare responsabilă a IA”, spune Jordi Roca, managing director la Accenture Technology în Spania și Portugalia. „La nivel social, în comunități, familii etc., avem nevoie de discuții despre care este cea mai bună modalitate de a ne raporta la ea”, adaugă Mark Coeckelbergh.

Glorie și Mizerie

La începutul acestui secol, lumea digitală își începea expansiunea, iar publicul larg privea cu expectativă ascensiunea și căderea răsunătoare a proiectelor precum Napster (un serviciu care permitea descărcarea de conținut muzical de pe rețea). Dar se observa, de asemenea, cu uimire cum cunoașterea se democratiza printr-o enciclopedie virtuală (Wikipedia, lansată în 2001), făcută de și pentru internauți. Companiile și persoanele cereau un serviciu pentru a stoca milioanele de date produse și care, conform Universității Berkeley, ajungeau la aproximativ 1,5 miliarde de gigabytes de stocare la nivel global la începutul secolului. În realitate, aceasta este doar o mică parte din ceea ce se produce astăzi. Google, de exemplu, procesează peste 100 de milioane de gigabytes de date pentru a indexa și oferi un rezultat. Pentru acest an, planeta va crea 180 de trilioane de gigabytes, echivalentul a peste 6,5 miliarde de ani de video în înaltă definiție, conform estimărilor IDC. Se așteaptă, de asemenea, ca în acest an 2025 să se creeze aproximativ șapte trilioane de gigabytes pe secundă, comparativ cu 2,7 milioane de gigabytes pe secundă în 2002, când au apărut primele rețele sociale: Friendster în 2002, MySpace în 2003 și Facebook în 2004, care după lansare a avut nevoie de o lună pentru a ajunge la un milion de persoane.

Volumul de afaceri al comerțului electronic în Spania depășește astăzi 99 de miliarde de euro. În anul 2000, doar 3% din populație avea încredere în web.

Pe atunci, cosmosul digital se extindea cu fotografii, videoclipuri, texte și date personale ale sutelor de milioane de oameni. „Rețelele au devenit o tehnologie cu acoperire globală și au avut un impact direct asupra societății”, subliniază Jordi Roca. „Concepute inițial pentru a împărtăși experiențe între prieteni, acestea au transformat modul în care comunicăm, împărtășim informații și ne conectăm cu ceilalți”. Nu doar oamenii produceau informații, ci și obiectele. Kevin Ashton, co-fondator al Auto ID Center la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), oferise lumii conceptul de internet al lucrurilor (IoT), de care s-au folosit companiile pentru a accelera obținerea informațiilor, a analiza datele și a fi mai eficiente. Ființa umană și-a dat seama că totul este informație. Totul poate furniza informații utile: de la serviciile de logistică și agricultură, până la medicină, sport și orașe și mediul lor.

Marian Illera, director de Transformare și Tehnologie la SEUR, subliniază expansiunea Internetului și digitalizarea tuturor domeniilor de activitate pe care le-a presupus apariția sa în sfera profesională. „În activitatea noastră, măsurăm o mare cantitate de variabile, de la timpii de tranzit și livrări, până la satisfacția clientului și eficiența rutelor noastre”, afirmă ea. În cel mai popular dintre sporturi, de asemenea, s-a avansat în utilizarea informației. De exemplu, LaLiga măsoară performanța sportivă a echipelor și jucătorilor prin 16 camere de urmărire optică și 3 camere tactice care capturează 25 de cadre de informații pe secundă. „Aceste date permit obținerea a 728 de variabile în timp real și 1.890 de metrici pre și post-meci”, explică José Guerra, director de Tehnologie, Inovație și Operațiuni Tactice la LaLiga. În plus, pe parcursul unui sezon, se generează 112.000 de rapoarte bazate pe cele peste 1 miliard de date colectate. „Acum 25 de ani, analiza tactică depindea de observația manuală; astăzi, la fiecare meci se generează peste 3,5 milioane de date în timp real, optimizând luarea deciziilor de către antrenori și analiști”, asigură el.

În agricultură, de exemplu, tractoarele companiei John Deere dispun de o cartelă SIM care le conectează la cloud, permițând analiza datelor agregate și anonime despre performanță, defecțiuni tehnice sau temperaturi de funcționare. „Această informație este cheia pentru a îmbunătăți designurile, a corecta erorile și a optimiza modelele viitoare”, subliniază Javier Fernández, responsabil al John Deere Parla Innovation Center. Astăzi, firma testează, de asemenea, conducerea autonomă și utilizează inteligența artificială pentru a identifica buruienile din culturi și a economisi astfel erbicide.

Astăzi, planeta generează date și informații echivalente cu peste 6,5 miliarde de ani de video în înaltă definiție.

iPhone-ul, un punct de cotitură

Termenul Web 2.0 (o nouă generație de site-uri) se populariza cu YouTube, Google Maps, Twitter (acum X, unde s-au născut primele hashtag-uri). Dar marele salt care a revoluționat lumea a fost lansarea iPhone-ului în 2007. Dispozitivul oferea o cutie digitală cu de toate. Caracteristica sa principală a fost ecranul tactil. „Nu l-a inventat, dar a știut să-l folosească mai bine decât oricine”, spunea revista Time, care afirma că era cea mai bună invenție a anului. Nu avea tastatură fizică, telefonul avea doar un buton frontal și dispunea de cameră și navigator cu una dintre primele experiențe web fluide (deși funcționa cu 2G, în timp ce concurența o făcea deja la 3G). Era totul într-unul: un telefon, un computer, un dispozitiv pentru a asculta muzică, o cameră foto și video, o agendă și un magazin. Apple a creat un sistem de operare unic (iOS) și a inventat magazinele de aplicații care au deschis calea către milioane de noi afaceri digitale. Astfel, dădea o lovitură companiilor Nokia și Blackberry, dar deschidea și calea pentru noi competitori care căutau să lupte, precum Samsung, în timp ce Google lucra deja la propriul său sistem: Android.

În lumea fotbalului, acum 25 de ani analiza tactică depindea exclusiv de observația individuală; astăzi, la fiecare meci se generează peste 3,5 milioane de date în timp real, optimizându-se luarea deciziilor.

În 2010, 78% dintre smartphone-urile din lume erau deja tactile, conform Gartner. Astăzi este de neconceput să trăim fără unul. Încă nu se terminase primul deceniu al secolului și un anume Satoshi Nakamoto a creat protocolul Bitcoin, criptomoneda care a revoluționat sistemele de plată, folosind blockchain (lanț de blocuri), un registru partajat, descentralizat și sigur între toate computerele dintr-o rețea. Această dezvoltare a deschis calea către primele contracte inteligente, precum NFT-urile (Tokenuri Non-Fungibile, care permit crearea, vânzarea și transferul de active digitale unice) care aveau să vină mai târziu. Oamenii renunțau la apelurile telefonice pentru a se alătura sistemelor de comunicare precum WhatsApp. Apoi s-a născut Uber — popularizând un neoeufemism, „uberizarea”, unde persoanele partajează servicii fără intermediari —, Instagram (cu peste 2 miliarde de utilizatori) și TikTok, care au revoluționat crearea de conținut cu algoritmi ce au redefinit divertismentul și modul de consum digital. „Cu toate aceste progrese am schimbat structura socială, modul nostru de a comunica și interacționa”, spune Esteve Almirall, profesor la departamentul de Operațiuni, Inovație și Știința Datelor la Esade. „Nu mai sunt doar o sută de persoane conectate la o rețea; astăzi este aproape întreaga umanitate”.

Boxele descrise de Ray Bradbury au ajuns în casele noastre la sfârșitul deceniului trecut (cu Alexa și Google Home), la fel ca primele dispozitive pentru a interacționa cu realitatea virtuală și augmentată, precum și 5G, care a îmbunătățit viteza rețelei, capacitatea de a conecta mai multe dispozitive și a redus timpii de răspuns. Acest lucru a permis o adevărată rețea de mașini autonome și operații la distanță în timp real cu o precizie mai mare, dar a dat naștere și la orașe inteligente mai bine gestionate și companii mai productive. Pandemia a adus utilizarea masivă a instrumentelor de videoconferință. De asemenea, s-au creat în timp record vaccinuri cu ARN mesager care au revoluționat biotehnologia. Transformarea tehnologică a avut impact asupra diverselor sectoare, dar trei se remarcă prin evoluția lor rapidă: sănătatea, finanțele și mobilitatea, adaugă Isasa. S-au digitalizat fișele medicale. Finanțele au urmat aceeași cale, cu apariția primelor bănci complet digitale, și s-au agilizat plățile între persoane fizice. În transport, electrificarea a încetat să mai fie o promisiune și a devenit o realitate.

Robotizarea sarcinilor și-a făcut loc în domenii și sectoare ale societății noastre care erau de neconceput acum doar un deceniu.

O nouă eră

Adevăratul salt cuantic, sunt de acord diverși experți consultați, în acești 25 de ani ai secolului XXI, are nume și prenume: progresele în inteligența artificială (IA) generativă. „Este o schimbare de paradigmă”, subliniază Andreu, de la Minsait. S-a trecut de la software-ul care execută sarcini „deterministe” cu o logică prestabilită la automatizarea activităților de raționament cu o logică (algoritmul) care evoluează pe baza datelor și experiențelor acumulate. Companii precum Nvidia, ale căror Unități de Procesare Grafică (GPU) au fost cheia pentru antrenarea modelelor de IA la scară masivă, au dat un impuls acestei evoluții. „Împreună cu apariția telefonului mobil, a cloud-ului și a inteligenței artificiale, ne aflăm într-un moment unic, similar celui de acum 200 de ani cu revoluția industrială”, adaugă Andreu. „Încă nu am văzut tot potențialul IA, mai ales în partea sa generativă”, adaugă Almirall, de la Esade. „Această tehnologie se remarcă deoarece redefinește modul în care funcționează umanitatea și este destinată să continue să se extindă”, avertizează Roca, de la Accenture Technology.

De exemplu, există deja un model de inteligență artificială pentru a rezolva o problemă veche de 50 de ani: predicția structurilor complexe ale proteinelor. Pentru aceasta, David Baker, Demis Hassabis și John M. Jumper au câștigat Premiul Nobel pentru Chimie în 2024. Această piatră de hotar face parte dintr-un tsunami tehnologic pe care puțini l-au putut anticipa. Viitorul ne-a lovit brusc. Nici măcar Ray Bradbury nu și-a putut imagina viteza sa. Scriitorul a prezis în „Cronicile Marțiene” că omul va ajunge pe planeta roșie în 1999. Dar cu trei ani înainte de acea dată, trimitea deja o scrisoare editorului său: „Ar fi mai bine să amânăm cu vreo 30 de ani… Vă rog, să facă cineva un calcul aproximativ și să-mi spuneți, bine?”. Apoi a adăugat: „Ar putea fi 2029 și apoi ar trebui să calculăm de acolo, de acord? Astfel NASA va avea mai mult de 30 de ani [din 1996 până în 2029] pentru a-mi îndeplini profeția… Și în ceea ce privește roboții… Nu mi-e frică de ei. Mi-e frică de oameni, oameni, oameni. Vreau să rămână umani”. În asta continuăm.

Mobilul, o prelungire a noastră

Mobilul a intrat pe deplin în viețile noastre. Îl folosim când ne uităm la televizor, când mergem cu transportul public, când ne plimbăm sau la masă. Este omniprezent. Cel mai mult ne uităm pe rețelele sociale. În 2024, utilizatorii de dispozitive mobile au petrecut aproape 2,4 trilioane de ore în aplicații de rețele sociale pe dispozitive iOS și Android la nivel global, cu 6% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, conform cifrelor consultantului Sensor Tower. Acest lucru echivalează cu 6,6 miliarde de ore pe zi, sau aproximativ o medie de 50 de minute pentru fiecare persoană de pe Pământ. Aplicațiile de mesagerie au ocupat un loc secund distant, cu 607 miliarde de ore, urmate de browsere, cu 330 miliarde de ore. Utilizarea ChatGPT pe dispozitive mobile la nivel mondial a explodat de la lansarea sa, cu o creștere a utilizatorilor activi lunar de 500% de la an la an. Dintre aplicațiile populare lansate în ultimii trei ani, ChatGPT a fost a treia cea mai rapidă aplicație care a atins 50 de milioane de utilizatori activi lunar la nivel mondial, realizând această performanță la doar cinci luni de la lansarea sa în mai 2023. O cifră și mai impresionantă având în vedere că aplicația a fost lansată pe Google Play în iulie 2023, la câteva luni după lansarea sa pe iOS.