Să deschizi o aplicaţie, să vizionezi un videoclip şi să consumi imagini pasiv la infinit.

Reţelele sociale fac parte din viaţa de zi cu zi a majorităţii tinerilor spanioli. Pe aceste platforme, ei se distrează împărtăşind meme-uri, dar, în jumătate din cazuri, devin şi singura sursă de informaţii la care au acces, conform diverselor studii realizate în Europa, SUA şi Australia. Realitatea este că obiceiurile de consum de ştiri s-au schimbat. Doar 20% dintre tineri apelează la presă sau la platformele de ştiri. Şi 56% dintre băieţi şi fete, conform unei analize Save the Children, se simt mai confortabil să apeleze la familie şi prieteni pentru a verifica veridicitatea unei informaţii.

Căutarea neîncetată de videoclipuri scurte a transformat modul de consum al conţinutului în mass-media tradiţionale. Cristina, o fată de 20 de ani care studiază la Facultatea de Medicină a Universităţii Complutense din Madrid (UCM), asigură că unele dintre prietenele ei sunt capabile să petreacă cel puţin cinci ore neîntrerupte pe TikTok. «Trebuie să blocheze aplicaţia sau nu s-ar opri», spune ea. Sau cazul lui Alejandro, care studiază arhitectura şi care, la 20 de ani, vrea să se uite la videoclipuri despre fotbal pe reţelele sociale de multe ori pe zi. Aceasta este a doua reţea socială preferată de tineri, după Instagram.

Dar generaţia tânără nu ar fi mai dezinformată decât cei mai în vârstă. Aceasta este interpretarea printre rânduri pe care o face avocata Siana Kalinova, expertă în dezinformare şi reţele sociale. «Există o tendinţă de a crede că tinerii cad uşor în orice tip de ştire falsă. Nu sunt de acord şi, mai degrabă, au ajuns să se informeze într-un alt mod», afirmă ea. Ceea ce observă ea este mai degrabă o problemă de alfabetizare mediatică şi «este ceva educaţional, nu generaţional», reiterează avocata.

Producătorii de ştiri false profită de indignare pentru a răspândi minciuni în reţea. Această abilitate, conform unei definiţii a Comisiei Europene, ajută la contracararea efectelor campaniilor de dezinformare şi a difuzării de ştiri false, deoarece permite «navigarea prin mediul de ştiri modern şi luarea de decizii informate». Cu toate acestea, băieţii şi fetele pot fi înşelaţi de fotografii, videoclipuri sau alte conţinuturi generate, conform unei analize efectuate pe mai mult de 1.000 de adolescenţi americani cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani. Acelaşi raport Save the Children evidenţiază că mai mult de jumătate dintre tinerii spanioli au dificultăţi în a identifica când o ştire este falsă.

«Dacă nu ar fi TikTok şi Instagram, nu aş afla nimic. Uneori suntem păcăliţi uşor», recunoaşte Marta (19 ani), o altă studentă de la UCM. Ea aşteaptă următorul curs alături de Andrea — tot de 19 ani — care explică că, dacă îi apare o ştire pe TikTok, preferă să se uite la un ziar «pentru a afla dacă este adevărat». Paula, o altă fată care le însoţeşte, spune că uneori foloseşte X pentru a «verifica starea metroului». «Ne ies [ştiri], nu le căutăm», clarifică Marta.

Omniprezenţa afirmaţiilor înşelătoare a lăsat ravagii în sfera publică. În lume, invazia Ucrainei nu a provocat doar consecinţe economice şi umane, ci a scos în evidenţă şi masificarea facilă a ştirilor false. Acelaşi efect — deşi sub alţi parametri — a fost cauzat de dana din Valencia, care a avut loc în octombrie trecut, care a dezvăluit cel mai grav val de ştiri false din ţară în ultima vreme (cel puţin, de la pandemie), dar acest fenomen a depăşit vârstele.

«În acest moment, există oameni care nu au fost nativi digitali şi care nu sunt capabili să identifice cu uşurinţă ce ştiri sunt veridice», exemplifică avocata. Jesús Conde, profesor titular la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii din Sevilla, este de părere că tinerii sunt mai predispuşi să cadă în capcane, deoarece «sunt conectaţi mai mult timp», iar consumul lor este mai activ.

Identitatea digitală a tinerilor

Dezinformarea vine în diferite formate: de la legende în unele cazuri, teorii ale conspiraţiei şi chiar piese umoristice. «Literatura ştiinţifică din ultimii ani vorbeşte chiar despre conceptul de grefe digitale. Adică, dezinformarea este prezentată într-un mod atractiv pentru tineri, într-un format care pare veridic şi care se conectează cu interesele lor», susţine Jesús Conde.

Majoritatea fetelor şi băieţilor consultaţi de Джерело новини au recunoscut că nu ar putea şti dacă o informaţie este adevărată sau nu. Acest lucru a fost observat şi de Código Nuevo, un mijloc axat pe generaţia zeta şi pe bătrânii noi de internet născuţi între 1980 şi 1996, cunoscuţi sub numele de millenials. Pentru jurnalista Sara Roqueta, redactor şef al site-ului, se vorbeşte chiar despre «căderea Google», ca şi cum ar fi ieşit din modă pentru ei.

«Ne dăm seama că mai mult de jumătate dintre adolescenţi se informează pe reţelele sociale şi utilizează direct TikTok ca motor de căutare vedetă», explică ea. «Ei au o conexiune foarte specială cu generatorii de opinie şi conţinut sau cu ceea ce se poate numi chiar influenceri ai informaţiei», indică Roqueta. Şi cei care creează aceste conţinuturi spun o informaţie în timp ce se machiază, atunci utilizatorii percep o linişte care «nu este aceeaşi cu cea pe care o ai când citeşti o ştire», completează Roqueta.

Identitatea digitală face parte din axa identităţii generale a persoanei, unde se proiectează în diferite faţete. «Această încredere în sine le poate juca feste», susţine Jesús Conde. În reţelele sociale, «totul este rapid şi se amestecă cu divertismentul», prin urmare, este complex să înţelegem modul în care tinerii vorbesc sau tratează conţinutul. «Aceasta este o problemă atunci când vine vorba de a diferenţia ce este o ştire falsă şi ce este adevăr pentru ei», adaugă Roqueta.

A învăţa să vânezi ştiri false

Problema dezinformării a obligat entităţi precum OMS să facă un apel către naţiuni pentru a reglementa aceste platforme, astfel încât să impulsioneze programe care să stimuleze utilizarea responsabilă a internetului. De anul trecut, Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice (CSIC) împreună cu Big Van Ciencia desfăşoară proiectul Cazabulos, axat pe elevii din primul ciclu ESO. Este vorba despre un program educaţional axat pe dezinformarea ştiinţifică, în special pe TikTok. Acesta este format din patru faze şi are o formare online care permite învăţarea detectării ştirilor false.

«Ideea noastră este de a oferi cetăţenilor, în acest caz studenţilor, instrumente care să le permită să demonteze ştirile false sau cu părtiniri într-un mod mai mult sau mai puţin autonom», spune Pura Fernández, vicepreşedintă adjunctă a Culturii Ştiinţifice şi a Ştiinţei Cetăţeneşti a CSIC. Programul este în a doua ediţie, dar ideea este ca această iniţiativă să se extindă pentru mai mult timp şi să ajungă şi pe continentul american pe termen lung.

Guvernul a dat undă verde unei noi legi — care face parte din planul de regenerare democratică a lui Pedro Sánchez —, care va permite solicitarea de rectificări de la platformele digitale şi de la conturile care au mai mult de 100.000 de urmăritori într-o reţea. Şi, în urmă cu câteva săptămâni, Consiliul de Miniştri a aprobat un proiect de lege pentru o utilizare etică a inteligenţei artificiale, care îşi propune să pună ordine în aplicarea practică a acestei tehnologii. Proiectul de lege adaptează la legislaţia noastră ceea ce este stabilit în Regulamentul European privind Inteligenţa Artificială.

Kalinova subliniază că reglementarea «nu se poate face doar de la instituţii». Este important să fie insuflată şi prin intermediul casei, controlul parental şi chiar să se intervină din sala de clasă. «Cred că, dacă se aprofundează cunoaşterea modului în care funcţionează reţelele sociale, algoritmii şi se face o muncă educativă, acest lucru poate influenţa mult», adaugă ea. Ea, în acelaşi timp, subliniază o nuanţă importantă: politicile de impunere nu vor obţine mare lucru. «Cred că s-ar putea ajunge chiar la generarea efectului contrar, mai multă radicalizare».

Un alt aspect care a suscitat interes în ultima vreme este popularitatea de care se bucură influencerii şi conturile din reţele conservatoare. Reţelele sociale au devenit principalul instrument al extremei drepte pentru a coloniza gândirea noilor generaţii, a declarat pentru Джерело новини jurnalistul Andrew Marantz în 2023. Cu toate acestea, dacă aceste idei se prind printre tineri şi generează adepţi, este «pentru că există şi o parte obosită», spune Siana Kalinova.