În câteva cuvinte
Un studiu al Fundației ANAR arată că utilizarea necorespunzătoare a tehnologiei este un factor major în problemele adolescenților, fiind implicată în 77% din cazurile de violență de gen și 56% din totalul problemelor raportate. Peste jumătate dintre tinerii afectați (55%) nu beneficiază de suport psihologic. Problemele includ cyberbullying, dependență, sexting neconsimțit și risc crescut de suicid. Raportul subliniază nevoia de reguli clare în familie, educație digitală în școli și responsabilitate etică din partea companiilor tech.
Utilizarea necorespunzătoare a tehnologiei afectează deja transversal toate problemele copilăriei și adolescenței. Acest lucru a fost demonstrat de un nou studiu elaborat de Fundația pentru Ajutorarea Copiilor și Adolescenților în Risc (ANAR) și prezentat marți dimineață la sediul său din Madrid. Cercetarea subliniază rolul pe care viața digitală îl are în probleme grave legate de violență și sănătate mintală. De exemplu, tehnologia a jucat un rol cheie în 77% din cazurile de violență de gen între minorii spanioli care au contactat fundația.
Mai mult, datele indică faptul că 55% dintre copiii și adolescenții cu probleme în care tehnologia este implicată nu au primit niciun fel de îngrijire sau tratament psihologic.
Raportul analizează 11.164 de cazuri gestionate prin Liniile de Ajutor ANAR între iunie 2023 și iunie 2024, un serviciu care funcționează prin telefon și chat 24 de ore pe zi, în fiecare zi a anului. În 56% dintre aceste cazuri, utilizarea inadecvată a tehnologiilor a fost implicată în originea sau agravarea problemei care a motivat apelul. Benjamín Ballesteros, director tehnic și purtător de cuvânt al Fundației, a subliniat ideea că tehnologia „este deja prezentă în toate aspectele vieții copiilor și adolescenților din Spania”. El a adăugat că „mesajul este clar: există tot mai multă suferință legată de utilizarea necorespunzătoare a tehnologiei și, în multe cazuri, această suferință este tăcută”.
Femeile au fost cele care au apelat cel mai des la liniile de ajutor: șase din zece apeluri au fost făcute de ele. Vârsta cea mai frecventă la care încep să se manifeste problemele este 14 ani, în majoritatea cazurilor în familii destrămate, monoparentale sau cu custodie comună. Studiul reflectă, de asemenea, un randament școlar scăzut în peste 60% din cazuri, în special în situațiile în care problema a fost dependența de tehnologie și sexting-ul neconsimțit.
În cazurile de ideație sau tentativă de suicid, tehnologia a fost foarte prezentă în 62% din cazuri. Diana Díaz, directoarea Liniilor de Ajutor ANAR, a subliniat că „comportamentul suicidar este prezent în toate tipurile de probleme legate de tehnologii”. Ea a adăugat: „Întâlnim minori care trăiesc situații extreme în singurătate, fără atenție profesională, fără supraveghere în utilizarea adecvată a tehnologiei și fără să știe cum să ceară ajutor”.
În unele dintre aceste cazuri, problemele cu care se confruntă minorii sunt noi, adică nu existau înainte și au fost posibile datorită omniprezenței acestor instrumente în viața celor tineri. Este cazul cyberbullying-ului, dependenței de tehnologie, hărțuirii școlare (bullying), grooming-ului și sexting-ului neconsimțit. Dar în alte cazuri sunt probleme mai tradiționale care sunt întărite sau potențate de utilizarea greșită, în special, a rețelelor sociale. Printre problemele în care ANAR a detectat un impact major se numără, de exemplu, pornografia și prostituția, cu 87% din cazuri. Díaz a explicat că acum conținutul pornografic se găsește „chiar și în stickerele de WhatsApp”. Și că platforme precum OnlyFans, deși au controale de vârstă, au devenit un canal prin care unele adolescente văd oportunitatea de a obține bani ușor în schimbul trimiterii de conținut erotic către necunoscuți.
În plus, multe dintre aceste probleme sunt interconectate. De exemplu, în 65% din cazurile de cyberbullying există și hărțuire școlară; sau în 42% din cazurile de sexting neconsimțit există și cyberbullying sau grooming. Peste 65% dintre copiii și adolescenții care se confruntă cu aceste probleme suferă mai mult de un an înainte de a cere ajutor, atunci când reușesc să o facă.
La finalul studiului, se sugerează o listă de 100 de recomandări pentru ca familiile, școlile, companiile digitale și chiar copiii și adolescenții înșiși să poată aborda aceste probleme. „Drepturile copilului trebuie protejate și în mediul online”, a subliniat Sonsoles Bartolomé, directoarea juridică a Liniilor de Ajutor ANAR, în timpul prezentării. Printre sugestii se numără necesitatea ca familiile să stabilească reguli clare privind utilizarea tehnologiei, să consolideze comunicarea și să însoțească activ viața digitală a minorilor. De asemenea, se propune formarea profesorilor în competențe digitale actualizate și ca firmele de tehnologie să adopte o abordare etică care să protejeze copiii în mediile virtuale. În special în implementarea unor canale de denunțare și ajutor mai agile, cum ar fi butoane de panică în aplicații care permit raportarea rapidă și eficientă a situațiilor de hărțuire sau pericol.
