Europa își lansează Planul de Acțiune Continent IA

Europa nu vrea să piardă trenul inteligenței artificiale (IA). Așa justifică, cel puțin, lansarea așa-numitului Plan de Acțiune Continent IA, prezentat de vicepreședinta Comisiei Europene și comisar pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen. Planul include triplarea infrastructurilor de centre de date în șapte ani și dezvoltarea a ceea ce au numit «gigafabrici de IA»: centre de calcul cu cel puțin 100.000 de cipuri de ultimă generație fiecare. UE intenționează să mobilizeze 20 de miliarde de euro pentru aceasta, deși nu specifică de unde vor proveni aceste fonduri.

Pilonii Planului de Acțiune

Planul are cinci piloni. Primul se referă la supercomputare. UE lucrează aici cu așa-numitele fabrici de IA, cum ar fi cea care va fi dezvoltată la Barcelona, și introduce gigafabricile, o versiune mai mare a acestor fabrici. Uniunea își propune, de asemenea, să «tripleze cel puțin» numărul de centre de date din Europa. Pentru a face acest lucru, va promova o lege privind dezvoltarea cloud-ului și a IA care «va crea condițiile adecvate pentru ca UE să stimuleze investiții mari» în acest domeniu, cu o atenție specială asupra impactului său asupra mediului.

Al doilea și al treilea pilon se referă la asigurarea faptului că există date de înaltă calitate pentru a antrena modelele de IA, ceea ce se va realiza prin crearea de laboratoare de date (Data Labs) și prin lansarea unei strategii de date, precum și prin dezvoltarea de algoritmi și adoptarea acestora în sectoare strategice.

Al patrulea pilon se referă la consolidarea abilităților și competențelor în IA, care se va realiza prin burse și prin crearea de academii de IA.

Al cincilea pilon se numește simplificare regulatorie. Și asta atrage atenția, deoarece Regulamentul European privind IA a fost aprobat acum doar un an și începe să fie implementat acum. Înseamnă asta că regulamentul a fost făcut greșit? «Nu este vorba doar despre acest regulament, ci despre revizuirea întregii legislații pentru a vedea dacă putem reduce birocrația pentru IMM-uri și companii mari. Căutăm să putem face lucrurile mai repede, dar continuăm să apărăm principiile de minimizare a riscurilor incluse în regulament», a spus Virkkunen, care nu crede că simplificarea normativă va genera insecuritate juridică.

Europa: Un concurent în piața IA

Surse comunitare asigură că «jocul nu s-a terminat» și că, deși se pare că China și SUA au un avantaj în materie de IA, Europa are multe «active» pentru a deveni un «lider important» în această industrie. Cu toate acestea, comisarul nu a oferit detalii despre măsura în care planul prezentat se va dezvolta cu tehnologie europeană sau va continua să depindă de cea americană.

«Trebuie să cumpărăm cipuri și negociem în SUA cum să facem acest lucru», a spus Virkkunen, referindu-se la restricțiile asupra exporturilor americane de cipuri decretate de administrația Biden. «Încercăm să ne dezvoltăm propriile capacități», asigură comisarul.

Răspuns la SUA

Planul UE vine la patru luni după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat investiții în valoare de 500 de miliarde de dolari (aproximativ 480 de miliarde de euro, de 24 de ori mai mult decât ceea ce s-a angajat astăzi la Bruxelles) în patru ani pentru a stimula IA. Acești bani, pe care Trump i-a descris drept «cel mai mare proiect de infrastructură de IA, de departe, din istorie», vor fi dedicați în principal construirii de centre de date și centrale electrice pentru a le alimenta. Capitalul proiectului, botezat Stargate, va proveni de la SoftBank, OpenAI, Oracle și fondul suveran din Abu Dhabi MGX.

Trump a spus că va folosi declarații de urgență și decrete pentru a asigura accesul neîntrerupt la energia necesară acestui tip de instalații. Una dintre cele 41 de ordine executive pe care Trump le-a semnat în ziua întoarcerii sale la Casa Albă va implica revizuirea tuturor reglementărilor federale care impun o «povară inutilă» asupra dezvoltării sau utilizării diferitelor surse de energie, în special cărbunele, petrolul, gazul natural, energia nucleară, aceasta din urmă fiind una dintre soluțiile luate în considerare de marile companii de tehnologie pentru a asigura o aprovizionare continuă cu energie în centrele lor de date.

Acest aspect cheie nu este rezolvat în planul anunțat de Virkkunen, dincolo de mențiunea că va fi adoptată o foaie de parcurs pentru digitalizare și IA în sectorul energetic, care ar trebui să fie gata anul viitor. În ea «se vor propune măsuri pentru a facilita integrarea durabilă a centrelor de date în sistemul energetic» și «se vor aborda alte aspecte legate de energie» pe care le solicită aceste infrastructuri.