Începând cu 2022, agresiunile sexuale asupra femeilor și fetelor în conflictele armate au crescut cu 50% într-o lume din ce în ce mai violentă.

Începând cu 2022, agresiunile sexuale asupra femeilor și fetelor în conflictele armate au crescut cu 50% într-o lume din ce în ce mai violentă. Acesta este doar unul dintre datele din noul raport al ONU Femei, publicat în ajunul zilei de 8 Martie și intitulat „Drepturile femeilor sub examinare, la 30 de ani de la Beijing”. Raportul analizează progresele și regresele în materie de egalitate în această perioadă, în 159 de țări. Una dintre concluzii este că, în ciuda progreselor înregistrate, provocările sunt enorme: una din patru țări a înregistrat un regres în drepturile femeilor în 2024, conform datelor transmise Secretarului General al ONU.

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la Declarația și Platforma de Acțiune de la Beijing, foaia de parcurs de referință a ONU privind drepturile femeii, susținută de 189 de țări și semnată în 1995.

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la Declarația și Platforma de Acțiune de la Beijing, foaia de parcurs de referință a ONU privind drepturile femeii, susținută de 189 de țări și semnată în 1995. Realizări? Au existat. S-a ajuns la paritate în educația fetelor, iar mortalitatea maternă s-a redus cu o treime – deși a stagnat din 2015 – reprezentarea femeilor în parlamente s-a dublat, iar țările continuă să abolească legi discriminatorii. 88% dintre țări au adoptat legi pentru a elimina violența împotriva femeilor. Cu toate acestea, raportul afirmă că „discriminarea de gen rămâne profund înrădăcinată în structurile economiilor și societăților”. Acest lucru impune o limitare „cronică” a progresului drepturilor femeii și o slăbire a instituțiilor democratice, care apare alături de „o reacție negativă împotriva egalității de gen” și a drepturilor omului.

Ewa Widlak, președinta Comitetului Național ONU Femei Spania, explică pentru Джерело новини despre situația actuală: „Observăm mai multe mișcări antifeministe, o creștere a atacurilor (în special în America Latină) asupra activiștilor pentru drepturile omului, există mai multă polarizare. Situația este mai complicată”.

Despre raport, Antonio Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite, spune: „Drepturile omului ale femeilor sunt atacate în întreaga lume. În loc să asistăm la o generalizare a egalității de drepturi, ceea ce se generalizează este misoginia”, conform ONU Femei.

Progrese lente și inegale

Conform raportului, din 1995 până în 2024 au fost dezvoltate 1.531 de reforme pentru a promova echitatea de gen. Cu toate acestea, femeile dețin doar 64% din drepturile pe care le au bărbații. În parlamente, deși prezența femeilor s-a dublat, bărbații reprezintă încă trei sferturi. Doar 87 de țări au fost conduse de o femeie, iar femeile reprezintă 2 din 10 lideri ministeriali.

Widlak comentează că „eforturile au fost insuficiente și, mai ales, inegale”. Ea explică, de asemenea, că trăim un moment complicat pentru egalitate din cauza numărului de conflicte armate existente în prezent, a consecințelor pandemiei, a urgenței climatice – unde majoritatea refugiaților sunt femei și fete – și a creșterii prețurilor. Ceea ce este necesar este o investiție pentru finanțarea unor programe puternice, dar inițiativele pentru egalitatea de gen primesc finanțare foarte scăzută, spune ea.

În ceea ce privește spațiile de lucru, țările au emis legi împotriva discriminării de gen. În ultimii 30 de ani, numărul țărilor care au făcut acest lucru a crescut de la 58 la 162. În ciuda acestui fapt, doar 63% dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani fac parte din forța de muncă, față de 92% dintre bărbați. În plus, femeile continuă să presteze de 2,5 ori mai multă muncă de îngrijire neremunerată.

Cu fiecare criză, indică raportul, femeile au mai multe șanse să-și piardă locurile de muncă și să crească volumul de muncă neremunerată.

Pentru Widlak, nu se poate ajunge la egalitate la locul de muncă dacă nu există legi care să sprijine femeile. Legi care să abordeze egalitatea salarială, concilierea, permisele de maternitate și paternitate, o rețea de îngrijire. „Avem nevoie de legi, infrastructură, companii care să înțeleagă și o schimbare de mentalitate”, spune ea. Cu toate acestea, ea subliniază, de asemenea, că, pentru aceasta, este necesar ca femeile să intre, în condiții de egalitate, în politică, deoarece „nu se poate decide asupra vieții unei femei fără a ține cont de perspectiva ei”.

Conform documentului ONU Femei, în ritmul în care avansează situația, ar mai fi nevoie de 137 de ani pentru a elimina sărăcia extremă în rândul fetelor și femeilor.

Raportul concluzionează că răspunsul la violența împotriva femeilor și fetelor nu a atins încă magnitudinea problemei, „mai ales într-o epocă a reacțiilor misogine”. O femeie din trei suferă de violență psihologică sau sexuală de-a lungul vieții. Iar din 2022, cazurile de violență sexuală legate de conflicte au crescut cu 50%, iar 95% dintre victime sunt femei și fete.

UNICEF, ONU Femei și Plan International au publicat raportul „Fete cu obiective: evoluția drepturilor adolescentelor în ultimii 30 de ani”, un grup pe care îl consideră invizibilizat. Acesta susține că 650 de milioane de fete și femei au suferit violență sexuală în copilărie și aproape una din cinci fete din lume se căsătorește înainte de vârsta de 18 ani.

Julia López, manager de Incidență Politică și Cercetare la Plan International, explică: „[Violența] are impact de-a lungul vieții lor, cum ar fi abandonul școlar, impact asupra sănătății mintale, bunăstării emoționale și dezvoltării. Căsătoriile forțate sau crizele și conflictele presupun, de asemenea, o pierdere de oportunități viitoare”.

Deși numărul fetelor neșcolarizate a scăzut aproape la jumătate, există încă cifre alarmante. Aproape 4 din 10 adolescente și femei tinere nu termină al doilea ciclu de învățământ secundar și, în țările cu venituri mici, 9 din 10 nu au acces la internet – în timp ce omologii lor bărbați au de două ori mai multe șanse de a fi conectați.

Catherine Russell, Directoare Executivă a UNICEF, a indicat: „Investiția în domenii cheie precum educația, competențele, protecția și serviciile esențiale de sănătate și nutriție poate permite adolescentelor din întreaga lume să își dezvolte potențialul și să consolideze astfel comunități și țări întregi”, conform unei publicații a instituției.