În ultima vreme, sistemul judiciar mexican este în centrul atenției din cauza unei serii de cazuri de rezonanță, care dezvăluie probleme de corupție, abuzuri și nedreptate flagrantă.

Unul dintre aceste exemple este cazul Juanei Hilda González, al cărei dosar a stat timp de trei ani fără să fie analizat în cabinetul ministrului Gutiérrez Ortiz Mena. Nimeni nu a cerut un raport sau explicații cu privire la această chestiune.

Curtea Supremă de Justiție din Mexic (SCJN) a emis în cele din urmă o decizie în cazul Juanei Hilda, ordonând eliberarea acesteia. Motivul eliberării a fost o mărturisire obținută sub tortură. Această decizie subliniază problema gravă a utilizării torturii pentru a obține mărturisiri, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului.

Cazul Vallarta, care a așteptat o decizie timp de 19 ani și jumătate, demonstrează, de asemenea, lentoarea și ineficiența sistemului judiciar. Instanța a recunoscut că cazul Cassez a fost fabricat, dar Vallarta nu a primit niciodată o decizie corectă.

Decizia în cazul Juanei Hilda este un precedent important care poate duce la revizuirea altor cazuri în care mărturisirile au fost obținute sub tortură. În special, se așteaptă ca dosarele Brendei Quevedo, Jacobo Tagle și fraților Castillo să fie revizuite.

Această decizie este o speranță că sistemul judiciar mexican va începe să lupte împotriva corupției și nedreptății. Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar ca procuratura să înceapă să respecte drepturile omului, precum și să excludă utilizarea torturii și a probelor inadmisibile.

Sistemul judiciar mexican se confruntă cu provocări majore, care necesită acțiuni imediate. Este necesar să se combată corupția, să se asigure o judecare corectă a cazurilor și să se protejeze drepturile omului. Numai atunci se va putea vorbi despre încrederea în sistemul judiciar și despre triumful dreptății.