Transmisiunea în direct de luni a ședinței Consiliului de Miniștri a marcat încheierea crizei guvernamentale din administrația lui Gustavo Petro.

Cel puțin faza publică, care a început cu o adresare televizată a Consiliului acum o lună și a dus la demisia a 9 din 19 miniștri. Președintele a trecut pe plan secund criticile la adresa subalternilor săi. El s-a concentrat pe analiza măsurilor puterii executive în Catatumbo, o regiune din nord-estul Columbiei, care se confruntă cu cea mai gravă criză umanitară din ultimele decenii. El a anunțat un plan ambițios de înlocuire a 25.000 de hectare de coca. Miniștrii, la rândul lor, nu l-au contrazis, așa cum au făcut-o acum o lună. Ei s-au limitat la enumerarea realizărilor sau a proiectelor fiecărui portofoliu în Catatumbo.

Petro a declarat de mai multe ori că tocmai subalternii săi au corupt Consiliul anterior. Potrivit președintelui, când a decis să transmită ședința la începutul lunii februarie, a vrut ca columbienii să vadă dezbaterile privind politicile publice. Chiar și atunci, el a menționat că prioritatea este discutarea decretelor Catatumbo, dar a început adresarea televizată cu o critică aspră la adresa subalternilor săi pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate față de popor. „Mi-e rușine. Președintele este revoluționar. Guvernul nu este”, a spus el atunci. Unii dintre ei au răspuns și au pus sub semnul întrebării decizia sa de a-l numi pe Armando Benedetti, un politician cameleonic acuzat de violență de gen și corupție, în funcția de șef de cabinet.

Prin aceasta, puterea executivă a expus public o criză fără precedent, care a căpătat amploare cu fiecare zi care trecea. Vicepreședintele Franței Márquez și ministrul de atunci al mediului, Susana Muhamad, au condus presiunile pentru demiterea noului șef de cabinet. „Sunt dispusă să rămân în guvern dacă președintele revizuiește numirea lui Benedetti”, a subliniat Muhamad, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui timp de două decenii, într-un interviu acordat acestei publicații. În cele din urmă, președintele l-a ales pe cel care a fost șeful campaniei sale în 2022. El a demis nouă miniștri, inclusiv pe Márquez din funcția de ministru al egalității. Între timp, alți oficiali și-au exprimat propriile probleme interne. Gustavo Bolívar, directorul Prosperității Sociale, a cerut public demiterea cancelarului Laura Sarabia din cauza acuzațiilor de corupție.

Luni, dimpotrivă, președintele și-a limitat criticile la „războiul egocentrismului” pe care, în opinia sa, l-a văzut acum o lună. El a citat câteva fraze din cartea filosofului sud-coreean Byung-Chul Han, „Spiritul speranței”, pe care i-a dăruit-o Sarabia și pe care a cerut să fie aplicată în practică. „Astăzi, în societatea noastră narcisistă, sângele este închis într-un circuit meschin al eului nostru. El nu mai curge în lume (...). În schimb, speranța are amploare și pune bazele pentru noi”, a citit el. Potrivit acestuia, concluzia este că ego-ul împiedică construcțiile colective și este caracteristic dreptei. „Dacă ceea ce am văzut după ultima ședință a Consiliului de Miniștri este ego-ul în dimensiunea sa maximă, atunci nu este un guvern progresist. Mai bine ar veni Milei [președintele Argentinei] să conducă Columbia cu drujba lui”, a subliniat el.

Gustavo Petro și Armando Benedetti în timpul ședinței Consiliului de Miniștri. Președinția Columbiei (EFE)

Președintele a repetat, de asemenea, că cei care l-au criticat vor să fie candidați la alegerile din 2026, așa cum a declarat într-un interviu acordat acestei publicații, vorbind despre „planuri duble”. „Un candidat la politică trebuie să demisioneze. Nu putem conduce și organiza alegeri în același timp. Am spus asta anul trecut, dar nu mi s-a acordat prea multă atenție”, a comentat el luni. El le-a cerut subalternilor să fie mai modești și să-și „stingă la foc mic” ego-ul, cel puțin pentru moment. „Nu este încă momentul [...]. Victoria din 2025 depinde de faptul dacă vom avea ocazia să luptăm pentru demnitate”, a subliniat el. În ceea ce privește criticile specifice, el s-a concentrat pe sectorul transporturilor din cauza drumului care nu a fost construit în Catatumbo. „Este necesară auto-critica. Ministerul Transporturilor din acest guvern nu a acordat niciodată prioritate drumului. El a fost cooptat de mari cercuri [de putere] care preferă afacerile drumurilor care construiesc pacea.”

Axul Consiliului, dincolo de aceste referiri la februarie, a fost în Catatumbo. Președintele a definit criza ca fiind o „problemă de suveranitate” din cauza exilării a 55.000 de locuitori de către Armata Națională de Eliberare (ELN) pentru a-i înlocui cu „supuși”. El a menționat că în regiune sunt 50.000 de hectare de coca și că jumătate dintre ele se află în municipiul Tibú. Acolo, a anunțat el, se va concentra planul său de eradicare a culturilor de coca, care constă în oferirea de stimulente economice fermierilor pentru a se alătura programului. „Pacea în Columbia depinde de decizia voluntară a fermierilor de a eradica coca”, a subliniat el.

Miniștrii au indicat o serie de promisiuni în cadrul șocului intern anunțat în Catatumbo la mijlocul lunii ianuarie. Șeful finanțelor, Diego Guevara, a explicat că se așteaptă să colecteze 2,8 trilioane de pesos (aproximativ 680 de dolari) din trei taxe deja stabilite pe jocurile de noroc online, companiile petroliere și birourile notariale. Aproximativ 881.000 de milioane de pesos (213 milioane de dolari) vor fi direcționate către sectorul apărării și alte 330.000 de milioane de pesos (80 de milioane de dolari) pentru eradicarea frunzelor de coca. Directorul Programului de Înlocuire a Culturilor Ilicite (PNIS), Gloria Miranda, a detaliat că fiecărui fermier i se vor plăti 1.280.000 de pesos pe lună (aproximativ 310 dolari) timp de un an și că primele plăți vor începe săptămâna viitoare. De asemenea, ministrul agriculturii, Martha Carvajalino, a promis transferuri masive de terenuri către țărani și subvenții pentru resursele agricole.