Riscul de transmitere a virusului West Nile în Andaluzia este ridicat în această vară

Riscul de transmitere a virusului West Nile în Andaluzia, în special în regiunile Bajo Guadalquivir (Sevilia) și Janda (Cádiz), va fi ridicat în această vară. În urma celor 11 decese înregistrate anul trecut din cauza înțepăturilor de țânțari, temperaturile blânde înregistrate în această iarnă și ploile abundente din primăvară au creat un mediu propice pentru înmulțirea țânțarilor și creșterea riscului de transmitere la oameni, avertizează oamenii de știință și autoritățile regionale (PP). «Venim după o circulație [a virusului] foarte mare în 2024 și a plouat mult în această primăvară. Condițiile sunt foarte bune pentru proliferarea țânțarilor, trebuie să fim foarte atenți și vigilenți pentru că riscul este ridicat», avertizează Jordi Figuerola, cercetător la Stațiunea Biologică Doñana (CSIC), specializat în ecologia de teren și dinamica transmiterii bolilor infecțioase prin țânțari.

Iarna în Bajo Guadalquivir, unde s-au concentrat cele două focare din 2020 și 2024 cu 19 decese, a fost blândă. Această lipsă de frig favorizează înmulțirea țânțarilor, la fel ca și precipitațiile abundente, care generează mai multe zone cu ape stătătoare unde se reproduc larvele. În această iarnă, temperatura medie maximă în La Puebla del Río, epicentrul infecțiilor la 15 kilometri sud-vest de Sevilia, a fost de 17,5 grade, mai scăzută decât în anii anteriori cu 19,2 grade în 2024 și 18,4 grade în 2023, dar peste media ultimilor 23 de ani. Cu toate acestea, principalul factor care poate impulsiona reproducerea insectelor este faptul că din octombrie au căzut 554 litri pe metru pătrat, comparativ cu 449 litri în 2024 și 184 în 2023 în aceleași luni, conform datelor de la stația meteorologică.

Este o necunoscută dacă valul de cazuri de îmbolnăviri, în special la persoanele în vârstă, se va repeta în această vară. Deocamdată, pare clar că condițiile sunt favorabile pentru ca țânțarii să se reproducă cu o viteză mare, și apoi rămâne de văzut eficacitatea fumigațiilor masive ale administrațiilor și precauția locuitorilor pentru a evita înțepăturile cu spray-uri și mâneci lungi în plină vară. Cele două regiuni monitorizate cu atenție în ceea ce privește virusul sunt Valea Guadalquivir, cu o jumătate de milion de locuitori răspândiți în 15 municipii, și Janda, cu 90.000 de locuitori la sud-vest de provincia Cádiz. Ambele însumează 7% din populația andaluză.

Panica s-a răspândit în luna august trecută după primele două decese, iar o manifestație a cerut tratamente larvicide pentru a ucide larvele țânțarilor și suprapopularea acestora. «M-am mutat din Coria del Río în Mairena del Aljarafe pentru că mi-a fost frică de virus după cazurile de copii mici», explică David Artiaga. Ultimul val de cazuri a provocat 10 decese în Sevilia și unul în Extremadura.

Proces de identificare a țânțarilor și flebotomilor, la Stațiunea Biologică Doñana, în Sevilia. Alejandro Ruesga

Astă vară, administrațiile au reacționat târziu după al doilea focar, după cel din 2020, iar fumigațiile au venit când populația adultă de țânțari era deja explodată, potrivit criticilor experților. Acum se pare că disputele dintre Junta (PP) și Diputación de Sevilla (PSOE) au fost puse deoparte, iar aceasta din urmă a investit șase milioane de euro într-un contract pentru 2025 și 2026 care va fumiga zonele periurbane ale acestor municipii aflate în pericol de infecții, cu avioane și echipe de tehnicieni pe teren.

«Ne desfășurăm ca armata, în mod secvențial: acum avem două echipe, în șase zile vom trece la patru și în iunie vor fi 12 echipe cu biologi, veterinari, farmaciști și informaticieni», avansează José Antonio Hidalgo, director general al ariei supramunicipale a Diputación sevillana, care a început să fumigeze acum o lună. În această vară, locuitorii vor avea la dispoziție o aplicație informatică care va detalia expansiunea estimată a țânțarilor în fiecare municipiu și sfaturile medicale pentru evitarea transmiterii.

După seceta din anii anteriori, în 2024 cultivatorii de orez au cultivat 27.000 de hectare, unele dintre ele apropiate de localitățile riverane ale Guadalquivirului, ceea ce a multiplicat riscul. Anul acesta, cu cea mai ploioasă lună martie din istoria provinciei Sevilia, cultivatorii de orez intenționează să inunde toate parcelele lor, 34.000 de hectare, conform surselor din sector, astfel încât țânțarii vor avea mai multă suprafață de apă stătătoare pentru larvele lor.

În paralel cu oamenii de știință, Junta andaluză avertizează și populația că se apropie «o creștere importantă» a țânțarilor, după cum a anunțat directorul general de Sănătate Publică și Ordonare Farmaceutică, Manuel Fernández. Având în vedere creșterea riscului de transmitere a agentului patogen, Guvernul andaluz și-a actualizat planul de acțiune prin anticiparea supravegherii entomologice în luna mai – cu o lună mai devreme decât în 2024 –, informează Eva Saiz. Acest sistem de control se bazează pe prinderea țânțarilor și căutarea virusului, prin PCR. Junta a extins perioada de control și numărul de capcane – de la 27 se trece la 120 –, pe lângă extinderea teritoriului, care include cele opt provincii andaluze.

În Huelva, spre deosebire de Sevilia, de ani de zile o echipă de 60 de persoane se dedică pe tot parcursul anului supravegherii și controlului preventiv al populațiilor de țânțari în zone precum mlaștinile. «Este o muncă titanică, identificăm zonele de reproducere în medii rurale, sălbatice sau urbane cu tratamente pentru larve și adulți în canalizare, fântâni, garaje inundate, stații de epurare sau terenuri abandonate», explică Francisco Cáceres, biolog și șef al serviciului de control al dăunătorilor al Diputación onubense.

Manifestație a Platformei cetățenești de Luptă împotriva virusului West Nile, vara trecută. Raúl Caro (EFE)

Între timp, Primăria din Sevilia (PP) a investit anul acesta 105.000 de euro pentru a supraveghea și detalia populațiile de țânțari pe teritoriul său municipal și, în paralel, pentru a efectua tratamente luna viitoare. «Ajungem la timp pentru că lucrătorii municipali tratează apele stătătoare. Până acum câteva săptămâni nu am primit instrucțiuni despre diagnosticarea și supravegherea țânțarului virusului de către Junta», susține un purtător de cuvânt municipal. Agentul patogen călătorește datorită păsărilor migratoare, iar înțepătura țânțarului îl transferă din sângele păsărilor la oameni. De aceea, populațiile cele mai expuse sunt cele din localitățile apropiate de zone umede sau orezării.

Principalul factor de mediu pentru ca țânțarii să se extindă sunt iernile calde cu temperaturi blânde, după cum demonstrează Figuerola și alți cercetători de la Stațiunea Biologică Doñana într-un articol științific recent din revista One Health. «Pentru prima dată avem o viziune globală asupra distribuției țânțarilor în Europa și acest lucru ne permite să ne concentrăm supravegherea virusului. Iernile mai temperate și blânde fac mai probabilă prezența acestor specii de țânțari și circulația virusului», precizează Figuerola, care studiază acești insecte de 22 de ani.

Problema derivată din acest studiu științific este evidența faptului că virusul West Nile va crește în Europa, deoarece schimbările climatice determină ca iernile să fie din ce în ce mai puțin reci în țări precum Spania, Italia, Grecia sau România. Prin urmare, milioanele de țânțari care pot transmite virusul vor crește odată cu anii. Transmis de țânțarul din genul Culex, comun în mediul nostru, nu are vaccin sau tratament. Agentul patogen provoacă 0,1% decese în rândul celor infectați, 1% inflamație a meningelor și a creierului [meningoencefalită], 20% febră controlabilă și 80% cazuri asimptomatice, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).