Amnesty International denunță consecințele «dezastruoase» ale mandatului lui Trump asupra drepturilor omului

Amnesty International denunță consecințele «dezastruoase» ale mandatului lui Trump asupra drepturilor omului

În câteva cuvinte

Amnesty International critică impactul negativ al mandatului lui Donald Trump asupra drepturilor omului la nivel global, intensificând practicile autoritare și subminând sistemul de justiție internațională. Raportul anual al organizației atrage atenția asupra deteriorării drepturilor omului în diverse regiuni, inclusiv în Gaza, Ucraina, Sudan și Myanmar, și îndeamnă la rezistență pentru a proteja drepturile fundamentale.


Deteriorarea drepturilor omului și a ordinii internaționale

Deteriorarea drepturilor omului și a ordinii internaționale în lume este anterioară mandatului lui Donald Trump. Dar revenirea republicanului la Casa Albă are un efect accelerator și de «intensificare» a practicilor autoritare tot mai mari în multe țări, chiar și în Europa. O tendință care amenință să «zădărnicească» decenii de construcție și promovare a sistemului de drepturi fundamentale în lume, avertizează Amnesty International în ultimul său raport mondial, în care face apel la democrații — în special la cele europene — să «reziste» acestor «atacuri» împotriva ordinii multilaterale.

«Primele 100 de zile ale președintelui Trump [se împlinesc miercuri] au fost dezastruoase pentru drepturile omului în SUA și la nivel internațional», a afirmat secretarul general al Amnesty, Agnès Callamard, la prezentarea la Bruxelles a ultimului raport global privind situația «mai mult decât alarmantă» a drepturilor omului în lume. «Guvernul american conduce un asalt global împotriva justiției de gen și rasiale, a adoptat norme ample de reducere la tăcere împotriva dreptului la avort, atacă în mod implacabil diversitatea și incluziunea, drepturile persoanelor trans și suprimă brutal drepturile migranților și refugiaților», a enumerat fosta raportoare pentru drepturile omului a ONU. De asemenea, a denunțat atacurile administrației americane asupra luptei împotriva schimbărilor climatice și asupra instituțiilor care exercită o contragreutate puterii executive, de la justiție la universități sau mass-media.

Raportul, în care se face o trecere în revistă a stării drepturilor omului de-a lungul anului 2024, denunță «genocidul» populației palestiniene din Gaza. De asemenea, acuză Rusia că a ucis în 2024 «mai mulți civili ucraineni decât în anul anterior», continuă să atace infrastructura civilă și supune «deținuții la tortură și dispariție forțată». De asemenea, amintește de «violența sexuală generalizată» împotriva femeilor și fetelor din Sudan sau de atacurile continue asupra comunității rohingya din Myanmar. De asemenea, înregistrează «represiunea crudă și generalizată a disidenței» în numeroase părți ale lumii, «eforturile insuficiente de abordare a colapsului climatic» și un «recul global tot mai mare al drepturilor persoanelor migrante și refugiate, al femeilor, al fetelor și al persoanelor LGBTI», printre altele. «Dacă nu se va reuși o schimbare drastică a situației mondiale, toate aceste aspecte se vor deteriora și mai mult într-un turbulent an 2025», avertizează organizația internațională.

Majoritatea acestor încălcări ale drepturilor omului au început cu mult înainte de noua eră Trump. Dar întoarcerea sa la putere, și mai ales «atacul său neîncetat» asupra multilateralismului și justiției globale, «agravează daunele considerabile pe care le-au suferit deja aceste principii și instituții și încurajează și mai mult alți lideri și mișcări contrare recunoașterii drepturilor să se alăture atacului său», potrivit lui Callamard. Franțuzoaica a făcut, prin urmare, un apel la «rezistență» pentru a păstra sistemul de justiție internațională construit în ultimii 80 de ani pe cenușa celui de-al Doilea Război Mondial și a Holocaustului. «Lumea trebuie să se trezească la această realitate acum sau, altfel, această conjunctură istorică se va transforma într-o devastare istorică», avertizează Amnesty, pentru care Europa, despre care consideră că are o responsabilitate specială, nu se ridică la înălțimea provocării.

«UE nu se confruntă cu Donald Trump, nu se confruntă cu propriii membri care încalcă drepturile, cum ar fi Ungaria, și protejează cu reținere Curtea Penală Internațională. Nu există o voce stridentă, puternică, colectivă care să protejeze justiția internațională sau sistemul multilateral», a regretat Callamard.

Read in other languages

Про автора

Elena este o jurnalistă specializată în cultură și artă. Articolele ei se remarcă prin stilul rafinat și înțelegerea profundă a proceselor artistice.