România a reluat demersurile împotriva prinţului Paul-Philippe (născut la Paris, 76 de ani). Poliţia franceză l-a arestat la Paris, în dimineaţa zilei de luni, 7 aprilie, în jurul orei şase, pe cel cunoscut drept prinţul Paul, în baza unui mandat european de arestare emis de autorităţile române, conform surselor judiciare apropiate cazului şi preluate de presa română. Controversatul personaj este fugar din faţa justiţiei române de la sfârşitul anului 2020, după ce a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi luare de mită, ca parte a unui grup infracţional organizat. Grupul urmărea restituirea ilegală a unor terenuri pe care prinţul le revendica drept moştenitor al familiei regale române, terenuri confiscate de regimul comunist.

Curtea de Apel Braşov a solicitat Biroului SIRENE (acronim pentru Supliment de Informaţii necesar la Intrare Naţională) să introducă o alertă pentru arestare şi predare. Această unitate a Poliţiei Naţionale, care gestionează alertele din Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), a validat imediat noua cerere şi a însărcinat omologii francezi cu localizarea şi reţinerea sa. În prezent, procedura de executare a mandatului de arestare emis de România este în curs de desfăşurare, indică aceleaşi surse.

După restabilirea democraţiei în România, ca urmare a căderii dictatorului Nicolae Ceauşescu în decembrie 1989, prinţul Paul al României s-a implicat într-o organizaţie ilicită ce căuta să profite de o lege guvernamentală care permitea restituirea proprietăţilor expropriate de regim. Mai exact, a fost acuzat de colaborare cu o reţea infracţională între 2006 şi 2013 pentru a recupera suprafeţe mari de teren pe care le revendica în calitate de beneficiar al casei regale. Printre acestea se numărau 47 de hectare din Pădurea Snagov — unde se află o mănăstire în care, conform legendei, este îngropat trupul fără cap al lui Vlad Drăcula — şi alte 27 de hectare din fosta fermă regală Băneasa, ambele situate la nord de Bucureşti.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat în decembrie 2020 la peste trei ani de închisoare, alături de alte 17 persoane implicate. Procurorii, care au indicat că Paul-Philippe nu avea niciun drept asupra proprietăţilor, au estimat că prejudiciul creat statului se ridică la aproximativ 145 de milioane de euro. Însă, în aceeaşi noapte a pronunţării sentinţei, poliţia nu l-a găsit pe Paul-Philippe al României la domiciliul său obişnuit, astfel că instanţa supremă a emis un mandat european de căutare pentru arestarea fugarului.

Prinţul a fost localizat în Franţa în iunie 2022, unde a fost reţinut preventiv înainte de a fi eliberat pe cauţiune. Paul Lambrino, numele său original, a refuzat în octombrie 2023 transferul său pentru a executa pedeapsa, susţinând că dosarul împotriva sa are un caracter eminamente politic. Prinţul Paul a fost din nou arestat în aprilie 2024 într-un resort din Malta, în timp ce participa la un eveniment organizat de Cavalerii Maltezi, în baza unui mandat european de arestare, şi a rămas reţinut timp de două luni până când i s-a acordat, de asemenea, eliberarea pe cauţiune. În august acelaşi an, cererea de extrădare prezentată de România şi adresată Maltei a fost respinsă de Curtea de Apel din insula mediteraneană, după ce s-a constatat un «risc real şi personal» de încălcare a drepturilor sale fundamentale.

«Mă acuză pentru că sunt considerat moştenitorul bunicului meu», a declarat prinţul Paul. Tatăl său, Carol Mircea Grigore Lambrino, a luptat pentru a fi recunoscut ca moştenitor legitim al Regelui Carol al II-lea, care a domnit între 1930 şi 1940, fiind urmat de fiul său Mihai I, care a abdicat în 1947 din cauza instaurării puterii comuniste după Al Doilea Război Mondial. Tatăl lui Paul-Philippe s-a născut în 1919 din relaţia monarhului cu Ioana Maria «Zizi» Lambrino, prima soţie a regelui. Casa Regală a României a respins această căsătorie, declarând că încălca Statutul Casei Regale, care impunea căsătoria doar cu membri ai altor familii regale. Chiar şi Regele Ferdinand, tatăl lui Carol al II-lea, a apelat la justiţie pentru a interzice ca acest nepot să revendice titluri şi drepturi succesorale. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat în cele din urmă dreptate în ianuarie 2012, conferindu-i oficial recunoaşterea ca moştenitor al tronului. Ulterior, Carol al II-lea s-a căsătorit în 1921 cu prinţesa Elena a Greciei — mătuşa reginei emerite Sofia a Spaniei — cu care l-a avut pe ultimul rege al României, Mihai I, decedat în 2017 la Aubonne (Elveţia), la vârsta de 96 de ani.