În câteva cuvinte
Articolul descrie viața dificilă și periculoasă a unei jurnaliste din Afganistan sub regimul taliban, unde drepturile femeilor sunt sever restricționate și libertatea de exprimare este reprimată. Maghfira, jurnalista, lucrează într-un post de radio dedicat femeilor și se confruntă zilnic cu cenzură, restricții și teama de represalii.
Abia s-a făcut ziuă
Abia s-a făcut ziuă când Maghfira ia rapid o ceașcă de ceai și se pregătește să iasă. Își așază bine vălul astfel încât să-i acopere tot părul, până la ultima șuviță, și își ascunde partea inferioară a feței cu un fel de mască care lasă la vedere doar ochii. Este esențial pentru ca poliția talibanilor să nu o insulte, să o oprească sau să-i interzică intrarea la locul de muncă. În cele din urmă, se învelește într-un chador până la picioare și iese din casă, când străzile sunt practic pustii.
Maghfira, jurnalistă sub regimul taliban
Maghfira are 26 de ani și este jurnalistă la un post de radio local cu conținut social și dedicat în principal femeilor, într-una din provinciile din nordul Afganistanului, una dintre regiunile țării, alături de Kabul, unde se tolerează o prezență feminină infimă în mass-media. Aplicarea edictelor talibanilor depinde adesea de interpretarea unor reguli care nu sunt adesea clare sau de dispoziția autorităților locale și regionale. Dar, în general, prezența femeilor în lumea muncii este din ce în ce mai mică, mai ales în locuri de muncă în care există un contact cu publicul, cum este jurnalismul. Pentru Maghfira, a fi jurnalistă sub regimul talibanilor este o formă tăcută și periculoasă de rezistență. «Este extrem de riscant, dar sunt pasionată de această muncă. Nu contează cât de greu devine, nu voi renunța», explică tânăra, care a terminat facultatea de jurnalism și a început să lucreze în presă după ce talibanii au preluat puterea în țară, în august 2021.
Drumul ei spre muncă durează aproximativ 45 de minute. Merge cu taxiuri partajate și, în cele din urmă, pe jos. Orice act mic din viața ei de zi cu zi este complicat, de exemplu, să aleagă în ce mașină se urcă. Ea încearcă să nu fie singura pasageră de sex feminin, dar nu reușește întotdeauna și a avut experiențe neplăcute din această cauză.
«Acum două zile, când am ieșit din casă și m-am urcat într-un taxi, trei bărbați stăteau pe bancheta din spate, iar eu m-am așezat în față. La un punct de control, un taliban l-a interogat pe șofer: „De ce ai luat această femeie? Unde este mahram-ul ei (însoțitorul masculin)? Care este relația ta cu ea?” Nici măcar nu m-au lăsat să vorbesc sau să explic că lucrez într-o instituție media și trebuie să plec devreme de acasă», își amintește ea.
Talibanul i-a amintit șoferului că nu poate lua o femeie fără însoțitorul ei masculin pentru că așa spune legea și a făcut-o să coboare din mașină și să aștepte alta în care să fie femei.
Observată cu lupa
De la revenirea la putere, talibanii au publicat mai mult de 100 de edicte care reduc drepturile și prezența femeilor în societate, începând cu interzicerea studierii, o situație fără precedent în lume, și a muncii în majoritatea posturilor, trecând prin imposibilitatea de a se deplasa singure pe străzi, de a se exprima liber sau de a se bucura de cel mai mic timp liber. Din toate aceste motive, ONU consideră că regimul taliban a instaurat un apartheid de gen și o persecuție împotriva femeilor afgane.
Pentru Maghfira, frica nu se termină pe stradă. Biroul este, de asemenea, un fel de închisoare cu reguli foarte stricte. «Dacă vreodată îmi dau masca jos din cauza căldurii sau dacă chadorul meu nu este purtat exact așa cum se așteaptă, supraveghetorul vede asta prin camera de securitate a biroului și imediat vine să mă certe, spunându-mi că sunt neglijentă și că mă pun pe mine și pe ceilalți în pericol», explică ea.
«Informarea este foarte dificilă, chiar și cu povești pozitive, care sunt singurele pe care le putem acoperi acum. Oamenii se tem să vorbească. Dacă aș putea ieși și întâlni sursele în persoană, ar fi mult mai ușor.»
Maghfira, jurnalistă afgană
Nimănui nu i se permite să glumească în direct în timpul unei emisiuni. Vocea ei, la microfon, trebuie să sune fără emoție, astfel încât nimic să nu fie interpretat greșit ca o lipsă de respect față de edictele talibanilor sau față de fundamentaliști. Maghfira se simte observată cu lupa și măsoară cu atenție fiecare cuvânt și fiecare gest.
În fiecare zi, întâlnirile de redacție sunt mai degrabă sesiuni de avertismente și amenințări. «Cum să purtăm vălurile, chadorul... Se subliniază faptul că nu putem nici măcar zâmbi pentru că asta se poate observa în voce. Trebuie să fim precauți cu fiecare cuvânt pentru ca acesta să nu pară o critică la adresa guvernului. Ni se spune, de asemenea, că dacă îi menționăm pe talibani, trebuie să ne referim la ei ca mujahidini sau combatanți. Și dacă cineva face chiar și o mică greșeală, este imediat avertizat să nu o repete», povestește ea.
Râsul este interzis și atunci când microfoanele sunt închise. «Astăzi, după o dimineață lungă, ne-am așezat cinci minute să vorbim și am început să râdem», își amintește jurnalista. «Supraveghetorul a intrat imediat să ne certe: „Nu v-am spus să nu râdeți în hohote? Dacă cineva vă aude de pe stradă, talibanii ar putea veni și ne-ar închide mâine”», le-a spus el.
Înainte de a începe emisiunea ei, întregul scenariu este revizuit cu atenție și primește aprobarea supraveghetorului. «Înainte, emisiunile radio erau mai plăcute și mai populare, iar publicul participa spontan. Acum, vorbim doar prezentatorii. Este epuizant pentru mine și pentru ascultător. Dacă este permis să primești apeluri, controlul este total. De exemplu, dacă celălalt este un bărbat, trebuie să închizi imediat, fără să-ți iei la revedere. Ceva total lipsit de respect față de publicul nostru», povestește ea.
Supraveghetorul a intrat imediat să ne certe: „Nu v-am spus să nu râdeți în hohote? Dacă cineva vă aude de pe stradă, talibanii ar putea veni și ne-ar închide mâine.
Maghfira, jurnalistă afgană
Același lucru se întâmplă dacă persoana care sună face aluzie la educația fetelor, interzisă de fundamentaliști începând cu școala primară, sau la restricțiile pe care le suferă femeile, al căror spațiu și prezență în societatea afgană au fost reduse la minime inimaginabile. «Apelul este întrerupt sau muzica este dată mai tare brusc și se termină. De aceea prefer să nu primesc apeluri. Este foarte riscant. Așa că, în acest moment, programarea noastră se supune dictatelor talibanilor și nu nevoilor oamenilor», conchide ea.
«Voi rezista»
Când Maghfira intervievează pe cineva, trebuie să supună spre aprobare supraveghetorului numele persoanei alese și întrebările. Editorul îi returnează o versiune editată pe care trebuie să o respecte. De asemenea, nu poate părăsi biroul pentru a intervieva pe nimeni și trebuie să facă totul de la distanță, de obicei prin WhatsApp.
«Informarea este foarte dificilă, chiar și cu povești pozitive, care sunt singurele pe care le putem acoperi acum. Oamenii se tem să vorbească. Dacă aș putea ieși și întâlni sursele în persoană, ar fi mult mai ușor», citează ea, spunând că în acea zi a încercat să contacteze 15 persoane și doar două au răspuns. Pentru articolul ei are nevoie de patru. «Mâine trebuie să încerc din nou, dar dacă nu reușesc, supraveghetorii mă vor critica și-mi vor spune: „De ce petreci atâtea zile cu o simplă poveste?”», citează ea.
La prima oră a după-amiezii, ziua de lucru a lui Maghfira s-a terminat, dar rămâne să se întoarcă acasă. Regulile sunt încă stricte: fetele nu pot ieși în grup, ci una câte una și lăsând un timp între una și alta, toate trebuie să poarte vălul facial care arată doar ochii și niciuna nu poate ține telefonul în mână.
«Nu ni se permite să ieșim împreună din birou pentru că ei cred că putem glumi și râde pe drum. Dacă cineva legat de talibani ar vedea asta și ne-ar asocia cu postul de radio, ar putea să-l închidă», spune Maghfira.
Mama ei așteaptă cu nerăbdare în fiecare zi întoarcerea ei. Toată lumea din familie o sprijină, dar nu își ascund îngrijorarea. Uneori tatăl ei întreabă: «A mers totul bine astăzi? Ți-a spus cineva ceva? Ai avut vreo problemă? «Voi rezista și voi continua să lupt», îi răspunde Maghfira.
Acest articol este publicat în colaborare cu Rukhshana Media, un site de știri despre Afganistan creat de femei și axat mai ales pe problemele care afectează femeile afgane. Unii dintre reporteri sunt exilați, dar o parte dintre ei continuă să lucreze din țară, clandestin și expunându-și zilnic viața.
