Rețelele sociale, cum ar fi Facebook, au încetat de mult timp să mai fie doar platforme pentru comunicare. S-au transformat într-un instrument de influență capabil să schimbe peisaje politice și chiar să influențeze procese de pace. O nouă carte de Sara Wynn-Williams dezvăluie detalii interesante despre vizita lui Mark Zuckerberg în Columbia și despre modul în care Facebook, în esență, a ignorat procesul de reglementare pașnică.

În ianuarie 2015, Zuckerberg a sosit la Bogotá pentru a se întâlni cu președintele Juan Manuel Santos. Scopul întâlnirii a fost de a discuta rolul Facebook în sprijinirea procesului de pace în Columbia. Cu toate acestea, după cum descrie Wynn-Williams, vizita a început cu o întârziere. Zuckerberg, cunoscut pentru lipsa lui de punctualitate, a întârziat la întâlnire, ceea ce a provocat nedumerire și dezamăgire părții columbiene.

Cartea menționează, de asemenea, că Joel Kaplan, vicepreședintele Facebook pentru politici publice, a refuzat să publice informații despre acordurile de pace propuse de guvernul Santos. Această decizie a provocat indignare în rândul celor care au susținut procesul de pace, în special pe fondul răspândirii dezinformării și minciunilor pe Facebook, îndreptate împotriva reglementării pașnice.

Autorul articolului subliniază că Facebook și alte companii similare nu sunt platforme neutre pentru discuții. Sunt companii private care își pot folosi resursele pentru a-și atinge propriile obiective, inclusiv în sfera politică. Povestea cu vizita lui Zuckerberg în Columbia este o confirmare clară a acestui lucru.

În concluzie, autorul îndeamnă să percepem rețelele sociale ca fiind ceea ce sunt: jucători influenți, capabili să influențeze procese politice importante.