
În câteva cuvinte
Apariția castorilor în râul Manzanares din Madrid, în urma unei eliberări ilegale, ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra mediului și la supraviețuirea speciei în acest nou habitat. Experții avertizează asupra lipsei de studii științifice care să justifice această acțiune și asupra riscurilor pentru ecosistem.
Două trunchiuri de stejar de aproximativ 15 centimetri roase ca și cum le-ar fi scos vârful pe malul râului Manzanares, în zona Mingorrubio din El Pardo, au dat indiciul săptămâna aceasta: castorii (Castor fiber) ajunseseră la Madrid.
„Trebuie să fie doi exemplari care au fost eliberați ilegal, fără niciun fel de studiu științific care să susțină această acțiune, este ca și cum ai lua râși sau urși și i-ai reintroduce unde ți se pare mai bine”, avertizează biologul Francisco José García, membru al Societății Spaniole pentru Conservarea și Studiul Mamiferelor (SECEM).
Specia a dispărut din Spania în urmă cu secole și a revenit în 2003, când un grup de activiști centroeuropeni a eliberat 18 exemplare în râurile Aragón și Ebro, la granița dintre Navarra și La Rioja.
Au făcut-o fără autorizație și fără nicio planificare sau investigație prealabilă.
De atunci, specia s-a extins, iar grosul populației este distribuit de-a lungul râului Ebro și afluenții săi, în La Rioja, Aragón și Navarra.
Au fost detectați și în Jaén, pe malurile Guadalquivirului, în vara anului 2023, un loc complet inaccesibil pentru ei, la 365 de zona lor de distribuție (în bazinul râului Ebro), cu excepția cazului în care cineva i-a transportat acolo.
Același lucru se suspectează că s-a întâmplat în râul Tajo și acum în Manzanares.
Când s-a descoperit prezența castorilor în Spania, în 2005, Comisia Europeană a dat permisiunea comunităților autonome colonizate să extermine specia din cauza ilegalității acțiunii și a problemelor pe care le-ar putea cauza mediului.
Între 2008 și 2017 au fost capturați 216 exemplare, ceea ce a dus la eutanasierea multora dintre ele.
Dar în 2018, Uniunea Europeană a decis că este o specie nativă și, în consecință, Guvernul spaniol a protejat-o — în 2020 a fost inclusă în Lista Speciilor Sălbatice cu Regim de Protecție Specială (LESPRE) —, ceea ce interzice capturarea ei.
Stejar tăiat de castori în râul Manzanares.
Francisco García Indiciile găsite indică faptul că exemplarele se află între barajul El Pardo și orașul Madrid.
„Este un loc cu foarte puține opțiuni pentru ca ei să supraviețuiască, deoarece barajul este complet închis, iar râul care acum este foarte plin din cauza ultimelor ploi se va transforma într-un fir de apă în vară”, adaugă omul de știință.
Nici nu au șanse mari să scape în aval, deoarece, deși albia a fost renaturalizată la sud de oraș, se lovește de ape care provin de la stațiile de epurare din sud, „o zonă foarte poluată”.
„Sunt doi castori izolați de restul lumii”, se indignează García din cauza a ceea ce el consideră „o mare iresponsabilitate din partea celui care i-a dus acolo”.
Nu se știe de unde provin exemplarele din aceste eliberări necontrolate.
García sugerează că originea ar putea fi în centrele și nucleele zoologice, așa cum se întâmplă în Belgia.
„Sunt animale care pot fi ținute în captivitate și se reproduc fără probleme, deoarece capturarea lor în câmp este dificilă și nu pare că provin din populația Ebro”, explică el.
În Spania nu există un recensământ al castorilor, așa că nu se cunoaște dimensiunea populației.
García subliniază responsabilitatea Administrației, „pentru că se uită în altă parte la eliberările ilegale, care generează un impact mare asupra vegetației”.
El adaugă că această necunoaștere împiedică știința să afle dacă reintroducerea lor în Spania este benefică sau nu.
Acești rozătoare cu obiceiuri acvatice pot cântări între 16 și 30 de kilograme și folosesc ca material de construcție copacii de pe malul râului, cum ar fi plopii, nucii și alți pomi fructiferi.