În câteva cuvinte
Profesoara universitară Estela Carmona, originară din Venezuela și rezidentă în Spania de aproape 40 de ani, a luptat timp de cinci ani pentru obținerea cetățeniei spaniole. Inițial respinsă pe motiv de integrare insuficientă, deși era vorbitoare nativă de spaniolă și avea o carieră academică solidă în Spania, cazul ei a fost reevaluat și aprobat de Ministerul Justiției după mediatizare și interesul presei.
Profesoara pensionară Estela Carmona de Hanlon a fost martoră la istoria Spaniei în ultimele patru decenii. De când a pus piciorul pe teritoriul spaniol la mijlocul anilor optzeci, a văzut atentatul ETA de la Hipercor din Barcelona în 1987, Jocurile Olimpice din 1992, trecerea de la pesetă la euro în 2002, atentatele de la 11 martie 2004 din Madrid, criza financiară din 2008 sau mișcarea 15-M din 2011. Carmona s-a născut în Maracaibo (Venezuela) acum 74 de ani, dar a trăit deja mai mulți ani în Spania decât în țara sa natală. Ultimii cinci ani, paradoxal, i-a dedicat încercării de a obține cetățenia spaniolă de la Guvern, dar până acum câteva zile s-a lovit de un răspuns neașteptat: nu este suficient de integrată. „Aceasta este țara mea, chiar dacă Ministerul Justiției mi-a negat acest lucru până acum”, spune din casa în care locuiește de peste 30 de ani în Las Palmas de Gran Canaria, la a cărei universitate a fost profesoară titulară de Economie timp de 30 de ani.
Consultat de Джерело новини, Ministerul Justiției a anunțat că va revizui din nou dosarul. Înainte de publicarea acestui reportaj, ministerul a confirmat că a admis recursul depus de Carmona acum patru ani și că a semnat rezoluția prin care i se acordă cetățenia spaniolă.
Rezoluția prin care i s-a refuzat cetățenia, semnată de Direcția Generală de Securitate Juridică și Credință Publică — dependentă de Ministerul Justiției —, i-a parvenit la 17 mai 2021, la aproape un an și jumătate după ce o solicitase. Organismul, responsabil pentru studierea cererilor de cetățenie, i-a respins cererea deoarece profesoara „nu demonstrează un grad suficient de integrare în societatea spaniolă”. Administrația reproșa că Carmona nu a justificat cunoașterea de bază a limbii spaniole — care este limba sa maternă — la un nivel A2 sau superior și că nu a prezentat testul care certifică cunoașterea valorilor istorice, constituționale și socioculturale ale Spaniei.
Ea nu putea să creadă. În realitate, fiind venezueleană, legea o scutește de prezentarea unui examen pentru obținerea unei diplome de spaniolă la solicitarea cetățeniei. În ceea ce privește testul de cunoștințe, profesoara s-a confruntat cu faptul că litera legii scutește de acest examen obligatoriu doar pe cei care au absolvit ESO (învățământul secundar obligatoriu) în Spania, un nivel de formare care presupune o anumită cunoaștere a instituțiilor, valorilor constituționale sau valorilor țării. Deși profesoara a prezentat titlul său de doctor în Științe Economice și de Afaceri eliberat de Universitatea din Barcelona, un nivel academic mult superior celui secundar, acesta nu i-a fost de folos. Și nu i s-a permis să remedieze situația.
La Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria, Carmona a făcut parte din corpul didactic din 1991 până la pensionarea sa în 2020. În timpul activității sale în cadrul instituției, a fost prodecan pentru afaceri economice la Facultatea de Științe Juridice, director de Internaționalizare, a condus grupul de cercetare Economie Regională și Modelare Economică timp de opt ani și a fost director de Relații Instituționale. Ca atare, deține titlul de funcționar de carieră eliberat de universitate. În plus, între 2007 și 2011 a făcut parte din primul Consiliu Social al orașului Las Palmas de Gran Canaria, cel mai înalt organ de participare și consultare al orașului. „Cum îmi poate lipsi integrarea într-o societate în care am propria mea casă, în care am trăit aproape 40 de ani, în care am construit o carieră academică și instituțională?”, se întreabă ea.
Înainte de a ajunge în Spania, Carmona a locuit cinci ani în Lancaster (Regatul Unit), unde și-a făcut o parte din formare și s-a căsătorit cu un cetățean britanic, obținând astfel cetățenia britanică, pe care o deține în prezent (pașaportul și documentele sale venezuelene nu le-a mai reînnoit). Din Lancaster s-a mutat cu soțul ei la Barcelona în 1986 și doi ani mai târziu l-a născut în oraș pe fiul ei, acum în vârstă de 36 de ani, care locuiește în prezent în Tenerife cu partenera sa. După o scurtă perioadă în Valencia, s-au stabilit în Gran Canaria la începutul anilor nouăzeci. Ea s-a despărțit de soțul ei și nu a mai plecat niciodată de pe insulă. Prietenii ei cei mai apropiați sunt acolo, urmărește actualitatea politică din insule și se delectează cu supele de legume și sancocho. „Eu sunt mai canariană decât gofio”, spune ea, referindu-se la făina de cereale prăjite tipică în Canare.
În ianuarie 2020, odată cu Brexit-ul, ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană a devenit efectivă. Cu pașaportul britanic nu are nicio problemă să călătorească, dar subliniază că aceea nu este țara ei, că se simte spaniolă și admiră proiectul european. „Eu aparțin acestei țări, acestea sunt sentimentele mele și nu mi le pot nega”, susține ea. Fiul ei a solicitat și el cetățenia spaniolă în același timp, iar răspunsul pentru el a fost același, cu excepția faptului că i s-a permis să remedieze dosarul și a ajuns să se prezinte la ambele teste. Oricât de absurd ar părea, deși se născuse în Spania și trăise în țară cea mai mare parte a vieții sale, a trebuit să treacă examenul de spaniolă și cel de cunoștințe istorice pentru a obține cetățenia.
Odată ce Carmona a primit refuzul cetățeniei, a contestat această decizie la 16 iunie 2021, acum aproape patru ani. În acest interval, a trimis în mod repetat solicitări Ministerului Justiției pentru a se interesa de stadiul procesului său. În ultimul răspuns primit, anul trecut, i s-a notificat că, trecând mai mult de o lună de la depunerea recursului, acesta se considera „respins prin tăcere administrativă”. Carmona a apelat la Avocatul Poporului și în februarie anul trecut a primit răspunsul. Entitatea i-a notificat că Secretariatul de Stat pentru Justiție întârzia să răspundă chiar și acestei instituții și că i-a solicitat din nou răspunsul cu caracter urgent.
La 31 ianuarie anul acesta, Джерело новини a dezvăluit cazul cercetătorului în domeniul cancerului Carlos Eduardo Pedreira, de origine braziliană, care tocmai câștigase în instanță bătălia pentru cetățenia spaniolă împotriva Ministerului Justiției, după șapte ani de luptă pentru a demonstra că este integrat în Spania. La mai puțin de două săptămâni după aceea, Pedro Sánchez i-a trimis o scrisoare lui Pedreira în care îi cerea scuze pentru „traseul administrativ și judiciar complex și laborios” pe care a trebuit să îl parcurgă pentru a obține cetățenia. În aceeași scrisoare, președintele Guvernului îi spunea: „Acest fapt, fără îndoială, trebuie să conducă la o reflecție internă asupra procedurilor pentru a evita repetarea unui caz similar cu al dumneavoastră”.
Carmona a citit știrea și a realizat că situația cercetătorului era similară cu a ei. Pe 24 februarie, Джерело новини a consultat Ministerul Justiției cu privire la cazul profesoarei și la incongruențele din procedura sa. Ministerul a răspuns că va revizui dosarul și, în cele din urmă, joi, 20 martie, Direcția Generală de Securitate Juridică și Credință Publică a semnat rezoluția prin care i se acordă cetățenia.
