O nouă demonstrație de forță militară a Chinei în jurul unuia dintre cele mai volatile puncte geopolitice de pe planetă. Armata Populară de Eliberare (APE, armata chineză) a lansat marți exerciții militare în jurul Taiwanului, insula autonomă pe care Beijingul o consideră o parte inalienabilă a teritoriului său și pe care Statele Unite o sprijină militar. Jocurile de război — la care participă armata terestră, marina, forța aeriană și cea de rachete — reprezintă un „avertisment serios” împotriva a ceea ce Republica Populară Chineză numește „forțe separatiste” care susțin „independența Taiwanului”, conform declarațiilor colonelului Shi Yi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Teatrului de Est al APE, preluate de agenția oficială chineză Xinhua.

„Condamnăm ferm provocările iraționale ale RPC [Republica Populară Chineză]”, a replicat imediat Ministerul Apărării taiwanez într-un comunicat pe rețelele sociale. Acesta a afirmat, de asemenea, că încă din ajun, forțele chineze au pătruns în ceea ce a numit „zona sa de răspuns”. Forțele Armate taiwaneze „au supravegheat situația și au răspuns în consecință”, adaugă comunicatul, denunțând manevrele ca o „sfidare deschisă la adresa ordinii internaționale” care pune în pericol „stabilitatea regională”.

După anunțul oficial al exercițiilor, autoritățile militare chineze au publicat pe rețelele sociale o imagine care arată nave și avioane de vânătoare înconjurând Taiwanul, cu un mesaj suprapus cu două caractere chinezești: „Avansează și împinge”, și o legendă: „Independența taiwaneză se joacă cu focul și va sfârși prin a se arde”. Manevrele, a explicat purtătorul de cuvânt militar citat al APE, presupun apropierea de teritoriul insular a navelor și aeronavelor din multiple direcții și se concentrează pe patrule de „pregătire pentru luptă maritimă și aeriană”, preluarea „controlului integral al câmpului de luptă”, cu atacuri simulate împotriva țintelor maritime și terestre, și blocarea zonelor și rutelor cheie.

Obiectivul, conform Beijingului, este „testarea capacităților de luptă comune ale trupelor”. China — care pledează pentru reunificarea pașnică a Taiwanului, dar fără a renunța la utilizarea forței în caz de necesitate — consideră acest nou teatru de război „o acțiune legitimă și necesară pentru apărarea suveranității naționale și menținerea unității țării”, a adăugat acesta.

Manevrele reflectă un moment de tensiune crescândă între Taipei și Beijing, după ce președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a numit luna trecută Republica Populară o „forță ostilă străină” și a anunțat măsuri pentru a opri operațiunile de „infiltrare” ale Beijingului în insulă. Lai este considerat de guvernul chinez un „pericol” din cauza înclinațiilor sale separatiste și a înflăcărat spiritele autorităților comuniste după preluarea puterii în mai 2024. Acestea sunt cele de-al treilea exerciții militare de amploare de atunci. Frecvența și amploarea manevrelor au alertat comandanții militari americani din Indo-Pacific, care consideră că exercițiile ar putea deveni în curând indistinctibile de o potențială invazie.

Cele de marți au fost însoțite de un mesaj ostil și caricatural din partea Teatrului de Operațiuni de Est al Chinei. Într-un videoclip animat publicat pe rețelele sale sociale, Lai este înfățișat ca un vierme pe harta Taiwanului. „Un parazit care otrăvește insula”, se spune. „Un parazit care cochetează cu distrugerea finală”, adaugă textul peste o imagine a lui Lai sub formă de vierme, prins între bețișoare chinezești, deasupra insulei în flăcări. Animația se încheie cu un fel de poem cu versuri precum: „Cu sprijinul presei străine, caută independența și seamănă nebunie internă”.

Ambiguitatea SUA

Desfășurarea chineză vine, în plus, într-o lume convulsivă și în tranziție, unde pulsiunile expansioniste au căpătat forță. Acestea reprezintă primele manevre militare de anvergură ale gigantului asiatic în jurul Taiwanului de la venirea la Casa Albă a lui Donald Trump. Magnatul nu a clarificat în timpul campaniei sale dacă ar veni în ajutorul insulei în cazul în care China ar încerca să o cucerească prin forță. Această ambiguitate este de decenii unul dintre pilonii pe care se sprijină securitatea acestui teritoriu unde se ciocnesc cele două mari superputeri. Deși Washingtonul nu recunoaște Taiwanul ca țară independentă (la fel ca majoritatea statelor lumii), îi furnizează arme și respinge orice modificare a statu-quoului în Strâmtoarea Taiwan prin forță sau coerciție.

„Includerea de către APE a unui anunț în engleză [se referă la animație] sugerează că Beijingul dorește să transmită clar Administrației Trump nemulțumirea sa față de Lai”, evaluează analiștii de la Eurasia Group într-un buletin publicat în legătură cu exercițiul. „Exprimă opoziția Beijingului față de continuarea sprijinului SUA pentru securitatea Taiwanului și pot reflecta, de asemenea, îngrijorarea crescândă cu privire la posibilitatea creșterii sprijinului american pentru Taiwan”, concluzionează ei. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat în timpul vizitei sale recente în Japonia că Statele Unite vor garanta o „descurajare solidă” și „credibilă” în strâmtoarea Taiwan împotriva acțiunilor „agresive și coercitive” ale Chinei.