China continuă pentru a doua zi demonstraţia sa de forţă militară într-unul dintre cele mai fierbinţi puncte ale geopoliticii globale. Armata Populară de Eliberare (APE, armata chineză) a intensificat miercuri exerciţiile militare în jurul Taiwanului, insula autoguvernată pe care Beijingul o consideră o parte inalienabilă a teritoriului său şi pe care Statele Unite o sprijină militar. Forţele terestre participante la jocurile de război – primele de anvergură de la venirea lui Donald Trump la Casa Albă – au efectuat «exerciţii cu foc real de lungă distanţă» în apele Mării Chinei de Est şi au lansat «atacuri de precizie împotriva unor ţinte simulate», conform anunţului colonelului Shi Yi, purtător de cuvânt al Comandamentului Teatrului de Est al APE, citat de agenţia oficială chineză Xinhua. Printre punctele fictive de atac se numără «porturi importante şi instalaţii energetice», deşi nu au fost specificate mai multe detalii.

Taiwanul, care a condamnat «energic» manevrele, a desfăşurat încă de marţi avioane, nave şi sisteme de rachete terestre «pentru a supraveghea îndeaproape» situaţia, potrivit Ministerului Apărării. Până miercuri la ora şase dimineaţa (miezul nopţii în România), forţele armate taiwaneze detectaseră 76 de avioane şi 15 nave ale armatei chineze în jurul insulei, şi aproape patruzeci de traversări de către aparate ale APE ale liniilor şi demarcaţiilor pe care Taipei le consideră sensibile datorită proximităţii de teritoriul său.

Teatrul de război a fost numit Tunetul Strâmtorii 2025-A, ceea ce sugerează că vor exista ediţii viitoare pe parcursul anului, şi la el participă în comun Armata, Marina, Forţa Aeriană şi Forţa de Rachete a APE. Operaţiunile sale s-au desfăşurat miercuri în apele din centrul şi sudul Strâmtorii Taiwan, conform purtătorului de cuvânt chinez citat. Pe lângă antrenamentul cu foc real, exerciţiul se concentrează pe acţiuni de «verificare şi identificare, avertizare şi expulzare, interceptare şi reţinere» cu intenţia de a testa «capacităţile de control regional, blocadă comună şi atac de precizie ale trupelor».

În cadrul manevrelor, China a etalat echipament «avansat», cum ar fi rachetele cu capacitate hipersonică YJ-21, o armă prezentată în 2022, şi bombardierele cu rază lungă de acţiune H-6K, conform videoclipurilor APE analizate de Global Times, ziar afiliat Partidului Comunist Chinez. Apariţia ambelor indică «un nivel ridicat de realism în luptă», asigură un expert militar citat de publicaţie.

Începutul exerciţiilor a fost însoţit ieri de o retorică dură împotriva a ceea ce Beijingul numeşte forţe pro-independenţă din Taiwan, şi în special împotriva preşedintelui său, Lai Ching-te, pe care autorităţile comuniste îl consideră un «pericol» datorită înclinaţiilor sale secesioniste. «Independentismul taiwanez se joacă cu focul şi va sfârşi prin a se arde», se putea citi într-unul dintre anunţurile manevrelor publicate pe reţelele sociale. Într-un videoclip animat difuzat de comandamentul Teatrului de Est al Armatei chineze, liderul taiwanez era caricaturizat ca un vierme verde pe care îl prindea în cele din urmă cu beţişoarele. «Un parazit cochetează cu distrugerea finală», spunea o legendă peste imagini.

Manevrele pot fi considerate răspunsul Beijingului la tensiunea crescândă cu Taipei, după ce Lai a numit Republica Populară Chineză «forţă ostilă străină» luna trecută şi a anunţat măsuri pentru a opri operaţiunile de «infiltrare» ale Beijingului în insulă. Unii analişti le-au interpretat şi ca o demonstraţie a opoziţiei Chinei faţă de creşterea sprijinului SUA pentru Taiwan. Exerciţiile coincid cu un turneu în Asia al secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care a asigurat că Washingtonul va garanta o «descurajare solidă» şi «credibilă» în Strâmtoarea Taiwan împotriva acţiunilor «agresive şi coercitive» ale Chinei.

Statele Unite, principalul aliat al Taiwanului, au condamnat marţi acţiunile Beijingului: «Încă o dată, activităţile militare agresive ale Chinei şi retorica sa faţă de Taiwan nu fac decât să exacerbeze tensiunile şi să pună în pericol securitatea regiunii şi prosperitatea lumii», a replicat Departamentul de Stat american într-un comunicat. Japonia şi Uniunea Europeană şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea.