În câteva cuvinte
Un raport al Comisiei Adevărului și Reconcilierii din Coreea de Sud relevă neglijența guvernamentală și abuzurile sistematice în adopțiile internaționale de după războiul coreean. Timp de decenii, copiii, în special cei metiși, au fost tratați ca mărfuri, „exportați” prin agenții private cu supraveghere minimă, identități falsificate și evaluări superficiale ale părinților adoptivi, statul prioritizând reducerea costurilor sociale în detrimentul protecției copilului.
Comisia Adevărului și Reconcilierii din Coreea de Sud – un organism guvernamental independent creat pentru a examina încălcările drepturilor omului – a publicat miercuri concluziile sale privind procesele de adopție internațională care au urmat războiului din Coreea (1950-1953). Raportul – rezultatul unei investigații de doi ani și jumătate – este desconcertant. Nu doar pentru că Guvernul a prioritizat acest tip de adopții timp de aproape 50 de ani „ca o alternativă rentabilă la consolidarea politicilor naționale de bunăstare a copilului”, ci și din cauza condițiilor în care s-au desfășurat aceste procese. La prezentarea concluziilor, Comisia a publicat o fotografie cu bebeluși legați de scaune cu curele, „trimiși în străinătate ca bagaje”.
„Guvernul a eșuat în datoria sa de a proteja drepturile copiilor, delegând autoritatea deplină asupra procedurii de adopție agențiilor private fără o supraveghere adecvată”, subliniază raportul de 23 de pagini. Printre cazurile înregistrate, Comisia denunță existența „înlocuirilor deliberate de identitate”, în care, dacă un copil „deceda sau era revendicat de familia sa biologică”, agențiile „înlocuiau” identitatea altui copil pentru a accelera adopția.
De asemenea, s-au prezentat „falsificări de registre, inclusiv rapoarte false de abandon”, pentru a prezenta drept copii abandonați copii care nu fuseseră încă înregistrați, dar care, potrivit agențiilor, fuseseră lăsați la ușile instituțiilor lor. Comisia a concluzionat, de asemenea, că a existat o „evaluare inadecvată a părinților adoptivi”: „În ciuda reglementărilor care impun verificarea eligibilității părinților adoptivi, majoritatea covârșitoare (99%) a aprobărilor de adopție internațională (până în 1984) erau acordate în aceeași zi sau în ziua următoare”.
Comisia pentru Adevăr din Coreea de Sud spune că guvernul este responsabil pentru fraudă și abuz în adopțiile internaționale ale copiilor națiunii. Mai multe detalii aici pic.twitter.com/SWQrF8Rw6X
— TRT World Now (@TRTWorldNow) March 26, 2025
Aceste fapte se încadrează într-una dintre constatările raportului: existența unui „export masiv de copii pentru a satisface cererea”, în care agențiile private din Coreea de Sud se angajau să „trimită un număr determinat de copii în fiecare lună” către agențiile străine, cu „minimă supraveghere procedurală”. Lipsa reglementării statale – în care Guvernul nu a reglementat taxele de adopție – a permis ca acestea să fie stabilite direct de agenții, care, în plus, cereau părinților adoptivi să plătească „donații” utilizate „pentru a obține mai mulți copii”, transformând „adopția internațională într-o industrie profitabilă”.
Între 1955 și 1999, aproximativ 141.778 de copii au fost trimiși în 15 țări din întreaga lume, printre care Statele Unite, Franța, Danemarca și Suedia. Potrivit Comisiei Adevărului, această procedură a vizat „în principal copiii metiși, percepuți ca fiind incompatibili cu societatea etnic omogenă a țării”. Statul a promovat aceste adopții prin Legea Specială de Adopție pentru Orfani din 1961, care, pe lângă faptul că permitea adopțiile „accelerate”, a fost modificată „pentru a include copiii mamelor singure, bebelușii abandonați și copiii clasificați ca ‘având nevoie de protecție’”.
Peter Møller (stânga), Boonyoung Han, co-fondatori ai Grupului Danez pentru Drepturile Cetățenilor Coreeni, și persoana adoptată Yooree Kim (dreapta) participă la o conferință de presă la Comisia Adevărului și Reconcilierii din Seul, miercuri. Foto: Ahn Young-joon (AP)
Park Sun Young, președinta Comisiei Adevărului, a asigurat că „deși mulți adoptați au avut norocul să crească în familii iubitoare, alții au suferit mari dificultăți și traume din cauza proceselor de adopție deficitare. Chiar și astăzi, mulți continuă să se confrunte cu provocări”. În intervenția sa la prezentarea de miercuri, ea a mulțumit persoanelor adoptate, care „în ciuda durerii de a trebui să-și amintească și să depună mărturie despre experiențele lor traumatizante”, s-au prezentat „pentru a căuta adevărul și a depune mărturie” în fața Comisiei. „Apreciem profund curajul lor”, a subliniat Park.
Comisia a recomandat Guvernului de la Seul – care a trecut printr-o criză după alta de la destituirea lui Yoon Suk-yeol pentru declararea legii marțiale în țară la sfârșitul anului trecut – să prezinte scuze oficiale, pe lângă dezvoltarea „unui studiu exhaustiv privind cetățenia persoanelor adoptate”. Pentru Comisie, statul trebuie să dispună de „remedii pentru victimele a căror identitate a fost falsificată”, precum și de „angajamentul agențiilor de adopție de a restabili drepturile persoanelor adoptate”.
