Sectorul turistic este rezilient, iar turiștii sunt tenace

Sectorul turistic este rezilient, iar turiștii sunt tenace. Crizele provoacă teamă, dar generează și oportunități. Dorința de a călători este uneori capricioasă. Minimizăm, relativizăm și profităm de situații complicate în mod arbitrar. New York, Madrid, Barcelona, Londra, Berlin, Paris, Nisa, Mumbai, Cairo, Istanbul... toate sunt destinații turistice care au suferit atacuri teroriste și care au continuat să atragă vizitatori începând cu 2001, anul în care au fost dărâmate Turnurile Gemene. Un lucru pe care Tunisia, de exemplu, nu l-a reușit. Nici Ecuador nu a reușit să inverseze o criză politică, penitenciară și socială, care a dus la un conflict armat intern în care siguranța cetățenilor este pusă sub semnul întrebării și sperie turiștii începând din 2023, dar care nu a împiedicat-o să fie țara invitată la Târgul Internațional de Turism de la Madrid (Fitur) în ediția din 2024. În Mexic se întâmplă contrariul. Deși sunt puține zilele în care nu se aude sau nu se citește în mass-media o știre violentă protagonizată de traficul de droguri, turiștii continuă să meargă și să se bucure de plajele sale, de ruinele precolumbiene, de gastronomie și de oameni. În 2025 urma să fie țara parteneră a Fitur, dar în cele din urmă a fost schimbată cu Brazilia, în așteptarea unei reveniri puternice în 2026 cu ocazia Cupei Mondiale care va avea loc acolo.

Mai multe informații despre cum să alegeți ce doriți să vedeți din cameră și roboți la serviciul oaspeților: așa încep să arate hotelurile viitorului.

Atentatele teroriste s-au globalizat, la fel cum catastrofele naturale se repetă din ce în ce mai frecvent. Cutremure, tsunami, taifunuri, uragane, inundații și incendii pe care le-au suferit și le suferă anumite regiuni ale țărilor, unele foarte dependente economic de turism: Indonezia, Thailanda, Myanmar, Japonia, Hong Kong, Nepal, Tibet, Sri Lanka, India, Maldive, Mauritius, Maroc... Destinații în care turiștii s-au întors de îndată ce li s-a spus că sunt pregătite să-i primească. A reveni în locurile unde ai fost fericit este un semn de turist recunoscător. Pe de altă parte, erupțiile vulcanilor din Islanda, La Palma și Sicilia sunt periculoase, dar și un motiv pentru mulți oameni de a călători acolo și de a le vedea în direct.

Turiști vizitează o erupție vulcanică în peninsula Reykjanes, în Islanda. Micah Garen (Getty Images)

Între toate aceste crize localizate în puncte concrete ale geografiei au existat și există altele care afectează, direct și indirect, aproape întreaga lume. Criza economică din 2008 a afectat buzunarul oamenilor. Pandemia a închis granițele în 2020. Singurul lucru care a călătorit în acea perioadă a fost marfa, care a fost încărcată în avioane de pasageri transformate în aeronave de marfă, așa cum a făcut compania aeriană LEVEL cu o parte din flota sa, după cum explică prin e-mail Lucia Adrover, șefa departamentului său comercial. După redeschiderea granițelor, compania și-a adaptat oferta și a lansat noi rute sezoniere către Cancún și Punta Cana. Războaiele din Ucraina și Gaza au obligat companiile aeriene să își modifice rutele, deoarece spațiul aerian al acestor zone este închis. O măsură care a avut un impact semnificativ, de exemplu, asupra companiei Finnair, după cum explică vicepreședintele său senior de comunicare, Päivyt Tallqvist: «În loc să zburăm prin Rusia către destinațiile noastre din Orientul Mijlociu și Extremul Orient, trebuie să ocolim această țară vastă, fie prin sud, fie prin nord, pe ruta polară. Acest lucru a prelungit timpii noștri de zbor cu aproximativ 40%. Ceea ce ne-a obligat să ne schimbăm strategia în Asia».

Potrivit unui studiu realizat de World Travel and Tourism Council, timpul necesar unei destinații pentru a recupera fluxul de turiști după un atac terorist este de aproximativ 13 luni, 21 în cazul unei epidemii, 24 în cazul unei catastrofe naturale (trebuie reconstruite infrastructurile și construite altele noi) și 27 după tulburări politice. Acestea sunt perioade estimate, depinde de modul în care țara care o suferă gestionează criza (și sunt paranteze de care profită destinațiile concurente).

Vizitatori la piramida Lunii, situată în Teotihuacán, în Mexic. Shawn Goldberg (SOPA Images/LightRocket /Getty Images)

Ceea ce este comun atunci când se recuperează turismul după o criză este punerea în aplicare a unei acțiuni articulate și ierarhizate; guvern, turoperatori și rețea de agenții, și o strategie de implementare rapidă, cu un mesaj clar, veridic și care să localizeze cu precizie zona afectată. Rețelele sociale joacă un rol cheie. Scopul este ca turiștii să fie informați și să nu anuleze călătoria, ci să o amâne. Ca urmare a acestor crize și inspirate de acestea, au apărut campanii de promovare turistică cu rezultate bune, cum ar fi Riscul este să vrei să rămâi (Columbia), Peru Now sau Regatul luminii (Maroc). Antonio Guerra, director general al Luxotour, o agenție de turism cu ridicata specializată în Africa de Nord și Orientul Mijlociu, povestește pentru El Viajero prin apel video din apartamentul său din Marrakech: «Frica este liberă, nu am vrut niciodată să convingem pe nimeni să meargă într-un loc unde nu se simte confortabil». O spune o persoană care lucrează într-o țară în care au existat crize de tot felul. Ultima a fost un cutremur în septembrie 2023, cu epicentrul la aproximativ 70 de kilometri sud de Marrakech. El însuși a coincis cu șederea unui grup de spanioli de la turoperatorul Huakai. Deși nu a afectat desfășurarea călătoriei, a existat o anumită nervozitate la unii membri ai grupului. Fernando Cerro Gallego, co-fondator al Huakai, explică faptul că, atunci când apar acest tip de catastrofe naturale, se întâlnesc cu grupul care urmează să călătorească în destinația respectivă, precum și cu furnizorii locali și sunt la curent cu ceea ce se întâmplă. Pe baza acestui lucru, se ia o decizie. În cele din urmă, compania este cea care anulează călătoria dacă consideră că nu este sigur să o facă.

Piața Jemaa el-Fna, din Marrakech, este una dintre cele mai vizitate și tranzitate din Maroc. Peter Conner ( Alamy /CORDON PRESS)

«Nu vom promova un loc care nu poate fi vizitat și care poate fi periculos pentru sănătatea oamenilor», afirmă reprezentanții Ambasadei Japoniei la Madrid în legătură cu cutremurul din martie 2011 care a provocat un tsunami în prefectura Fukushima care a devastat coasta și a avariat reactoarele centralei sale nucleare. Înainte de o nouă campanie de promovare turistică, autoritățile s-au concentrat pe restabilirea elementelor de bază și pe reconstrucție. Primul obiectiv a fost revenirea la viața așa cum era înainte. Japonezii sunt obișnuiți cu cutremurele și tsunami-urile, țara fiind situată într-o zonă seismică foarte activă. Din acest motiv, atunci când pământul se cutremură și se crapă, deși la început există confuzie, oamenii știu ce trebuie să facă, deoarece sunt pregătiți să facă față unor astfel de situații. Ceea ce s-a întâmplat în 2011 a fost diferit, deoarece nu știau de ce ar trebui să se teamă: de cutremur? De tsunami? De radioactivitate? Nu știau ce se întâmplă în timp real, iar rețelele sociale au răspândit multe zvonuri și informații neverificate care au generat confuzie. Ca un dig, guvernul japonez s-a agățat de datele obiective, de tot ceea ce a fost verificat științific. În fața posibilității unei scurgeri radioactive, s-a stabilit un perimetru de siguranță de 30 de kilometri (în prezent centrala nucleară este sigură, dar există în continuare o limită). Japonia, fiind o țară tehnologică, a contactat și a solicitat permisiunea de a difuza informațiile transmise de persoanele aflate în țară, spunând că situația este sigură. În acest tip de contexte intră în acțiune companii precum International SOS, prezentă fizic în 90 de țări și cu capacitate de intervenție în întreaga lume, de la tratarea unei gripe până la evacuarea și salvarea persoanelor într-un avion. Directorul său regional de securitate, Javier Mollá, explică faptul că o mare parte din activitatea pe care o desfășoară este informativă, preventivă și de planificare. Acesta oferă servicii guvernelor și companiilor. Identifică riscurile, le analizează și pune în aplicare măsuri care oferă o soluție la criza respectivă. De curând, în portofoliul său de clienți a adăugat un grup hotelier care, pentru a transmite încredere potențialilor săi oaspeți, le explică modul în care compania ar gestiona diferitele incidente care ar putea apărea în timpul șederii lor în unitățile de cazare.

Turiști vizitează castelul Tsuruga, în Fukushima, Japonia. Niphon Sangwanmanon (Alamy /CORDON PRESS)

După cutremur și tsunami, numărul turiștilor în Japonia a scăzut dramatic. Dacă în 2010 a primit opt milioane de vizitatori, din martie 2011 au fost cu 60% mai puțini. În 2012 s-a revenit la cifre similare cu cele anterioare catastrofei naturale. «Pentru noi, faptul că există turism în prefectura Fukushima este deja ceva obișnuit și normal», asigură reprezentanții Ambasadei Japoniei la Madrid. Astăzi, țara este vizitată de aproximativ 33 de milioane de persoane pe an. Ceea ce rămâne și urmează după crize poate promova un turism imun la amnezie, educativ, responsabil, empatic și recunoscător. A merge sau a reveni în Sri Lanka sau Valencia, a nu înceta să vizitezi un lagăr de concentrare și exterminare din Holocaust, a face o escapadă în Fukushima în timpul unui tur clasic al Japoniei, sunt doar câteva exemple despre ceea ce putem face noi, turiștii, pentru ca acțiunile întreprinse de guvernele destinațiilor după ce au suferit o criză să aibă sens. Provocarea rămâne ca turismul să nu fie un simplu produs de consum.

Dacă călătoriți într-o zonă seismică activă, International SOS vă sfătuiește:

Înainte de cutremur

• Revizuiți recomandările înainte de a călători într-o zonă predispusă la cutremure.
• Luați cu dumneavoastră un mic fluier. În cazul în care sunteți îngropat sub o prăbușire, acesta vă va ajuta să vă indicați poziția. Câinii de salvare vă vor auzi fluieratul atunci când nu mai aveți puterea să strigați.
• În locurile publice, cum ar fi restaurantele sau centrele comerciale, este normal să se indice locația cea mai recomandată în caz de cutremur cu semne de tipul «Zonă sigură pentru cutremure».

În timpul cutremurului

• Păstrați-vă calmul și transmiteți-l persoanelor din jurul dumneavoastră.
• Dacă vă aflați într-o clădire, întindeți-vă și rămâneți nemișcat, acoperindu-vă capul cu brațele. Dacă vă aflați afară, rămâneți afară, deoarece intrarea sau ieșirea din clădiri poate provoca accidente.
• Într-o clădire, căutați structuri solide: sub o masă sau un pat, sub ușă...
• Stați departe de pereții exteriori, ferestre, geamuri și vitrine sau de mobilier și obiecte care pot cădea.
• Nu folosiți ascensoarele.
• Nu fugiți în grabă spre ieșire.
• Nu folosiți niciun tip de flacără (chibrituri, brichete, lumânări...).
• În exterior, îndepărtați-vă de liniile electrice, cornișe, geamuri. Nu vă apropiați și nu intrați în clădiri. Rețineți că pot cădea obiecte.
• Încercați să mergeți în locuri deschise.
• Dacă conduceți atunci când începe cutremurul, opriți vehiculul și rămâneți în interior, departe de poduri și râuri.

După cutremur

• Verificați dacă cineva este rănit, acordați-i primul ajutor necesar. Răniții grav nu trebuie mișcați, cu excepția cazului în care aveți cunoștințe despre cum trebuie făcut acest lucru.
• Verificați starea conductelor de apă, gaz și electricitate, faceți acest lucru vizual și după miros și nu puneți în funcțiune niciun aparat. În caz de îndoială, închideți robinetele de trecere principale.
• Nu folosiți telefonul. Folosiți-l doar în caz de urgență sau folosiți sistemul de mesaje, pentru a evita colapsul liniilor.
• Conectați radioul pentru a primi informații sau instrucțiuni oficiale.
• Stingeți orice incendiu. Dacă nu îl puteți controla, contactați imediat pompierii.
• Îndepărtați-vă de clădirile avariate. Rețineți că după un cutremur puternic vor avea loc replici.
• Consumați apă îmbuteliată sau fiartă. Apa de la rețea poate fi contaminată.
• Dacă epicentrul unui cutremur major este maritim, se poate produce un tsunami. Stați departe de coastă și în zona cea mai înaltă posibilă.