În câteva cuvinte
Raportul anual PNUD arată o încetinire fără precedent a dezvoltării umane la cel mai scăzut nivel din ultimii 35 de ani, accentuând decalajul dintre țările bogate și cele sărace. Organizația avertizează că, fără acțiune, acest regres ar putea întârzia progresul global cu decenii, în ciuda potențialului inteligenței artificiale.
Lumea se confruntă cu o încetinire fără precedent: progresul dezvoltării umane a stagnat la cel mai scăzut nivel din ultimii 35 de ani. Aceasta este concluzia principală a raportului anual al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Raportul analizează indicatori cheie precum speranța de viață, educația și veniturile. Această stagnare afectează toate regiunile lumii.
Administratorul PNUD, Achim Steiner, notează că această „pierdere de impuls” pe calea progresului s-ar putea să nu surprindă oamenii, având în vedere provocările actuale. Cu toate acestea, el avertizează că este un „fenomen sistemic” care „va exacerba și mai mult inegalitățile”. „Cred că multe țări își vor pierde capacitatea de a recupera și de a se redresa”, adaugă el.
Printre motivele acestei încetiniri se numără factori precum conflictele, scăderea progresului înregistrat în speranța de viață la naștere, problema datoriilor și tensiunile geopolitice.
Raportul avertizează, de asemenea, asupra creșterii inegalității. „Unele țări cresc mai rapid. Ele pot investi în cele mai noi tehnologii, în educație, astfel încât vor profita la maximum de economia digitală și, în curând, de inteligența artificială. În timp ce alte țări abia pot menține sectorul sănătății sau investi în educația generației care termină școala și care trebuie să fie pregătită pentru această nouă economie digitală”, explică Steiner.
Administratorul PNUD avertizează asupra consecințelor creșterii acestui decalaj: „Este posibil ca sute de milioane de oameni să fie în regulă, să fie pe un fel de rampă de lansare, dar sunt și sute de milioane de oameni care stagnează. Dintr-o perspectivă globală a dezvoltării umane, acest lucru este îngrijorător, deoarece știm că, cu cât inegalitatea este mai mare, cu atât tensiunile politice, incertitudinea, riscul de conflict și perturbarea economică sunt mai mari”.
Nouă din cele 10 țări cel mai puțin dezvoltate se află în Africa. În ultimele poziții ale clasamentului Indicele Dezvoltării Umane (IDU) se află Somalia, Yemen și Siria. Elveția, Norvegia și Islanda se plasează din nou în frunte.
„Provocările de dezvoltare cu care se confruntă țările cu cele mai scăzute valori ale IDU sunt agravate de tensiunile comerciale în creștere, de înrăutățirea condițiilor globale și de apariția unei industrializări fără crearea de locuri de muncă”, se arată în raport.
Această încetinire a dezvoltării umane poate pune în pericol calea progresului în următorii ani. „De fapt, cu ceva timp în urmă, eram pe cale să atingem o lume cu un IDU foarte ridicat până în 2030, ceea ce nu însemna că toți ar reuși în mod egal, dar în mare măsură era o traiectorie de dezvoltare remarcabil de pozitivă. Cu toate acestea, acum există pericolul ca această încetinire să schimbe regulile jocului și să ne întârzie cu decenii. Este un moment crucial”, a avertizat Steiner.
Inteligența Artificială ca Oportunitate pentru Dezvoltare
Raportul, intitulat „Depășirea impasului”, se concentrează anul acesta pe oportunitățile și provocările pe care inteligența artificială (AI) le oferă pentru a „reînvia dezvoltarea”, în fața „presiunilor puternice” la care sunt supuse căile tradiționale.
Un sondaj efectuat pe 20.000 de persoane din 21 de țări oferă o perspectivă asupra modului în care folosesc deja AI și asupra așteptărilor lor de la această tehnologie.
Acum există pericolul ca această încetinire să schimbe regulile jocului și să ne întârzie cu decenii. Este un moment crucial.
Achim Steiner, administratorul PNUD
Jumătate dintre respondenții din lume cred că locurile lor de muncă ar putea fi automatizate. Și șase din zece consideră că AI va avea un impact pozitiv asupra muncii lor și va crea noi oportunități de angajare. Doar 13% dintre respondenți se tem că ar putea distruge locuri de muncă. În țările cu IDU scăzut și mediu, 70% se așteaptă ca AI să le crească productivitatea.
Aproximativ două treimi dintre respondenții din țările cu IDU scăzut, mediu și ridicat se așteaptă să utilizeze inteligența artificială în educație, sănătate și la locul de muncă în decurs de un an. „Datele sondajului nostru arată că oamenii se așteaptă ca AI să facă parte din viețile lor”, rezumă Pedro Conceição, directorul Biroului Raportului privind Dezvoltarea Umană al PNUD.
Conceição explică faptul că raportul dorește să scoată dezbaterea din sfera utopiei sau distopiei: „Mai degrabă să ne întrebăm, așa cum am făcut-o de milioane de ori în istoria umanității, cu noi tehnologii și noi cunoștințe, cum ne asigurăm că ne servește ca ființe umane?” La rândul său, Conceição subliniază că „AI nu este o panaceu sau o formulă magică prin care putem rezolva problemele noastre sociale și economice”.
Este tentant să crezi că AI singură poate rezolva provocările noastre de dezvoltare, dar această credință invită la complacență. Ne cere să renunțăm la responsabilitatea noastră și să ignorăm barierele politice, sociale și sistemice care au împiedicat de mult timp progresul în alte domenii.
Achim Steiner, administratorul PNUD
Steiner adaugă: „Cu AI, trebuie să alegem diferit și să facem asta acum. Inacțiunea ar putea amplifica inegalitățile și ar fi un obstacol pentru reducerea sărăciei sau pentru ca cei mai rămași în urmă să poată culege beneficiile unei lumi propulsate de inteligența artificială”.
Raportul identifică trei domenii principale de acțiune pentru ca această tehnologie să contribuie la dezvoltare. În primul rând, invită la construirea unei economii în care oamenii și AI colaborează, în loc să concureze. „Nu este vorba de a înlocui oamenii, ci de a ne crește capacitatea”, explică Steiner.
În al doilea rând, insistă asupra necesității de a integra capacitatea de acțiune umană pe întregul ciclu al AI, de la proiectare până la aplicare. „AI nu este doar o inovație tehnologică, ci ceva ce poate fi valorificat pentru a accelera inovația științifică”, rezumă Conceição. El adaugă că există foarte multe domenii în care se poate profita de inteligența artificială, care nu sunt doar pentru a automatiza procesul științific și creativ, ci pentru a-l completa și a-l extinde. „Acest lucru este deosebit de important astăzi, deoarece avem dovezi că rata productivității inovației științifice și tehnologice scade”, spune Conceição.
Documentul citează exemplul modului în care inteligența artificială a putut prezice cu precizie structurile proteinelor – o sarcină care istoric a necesitat ani de experimentare. Permițând accesul deschis la aceste structuri, s-a avansat semnificativ și în descoperirea de noi medicamente și detectarea bolilor.
În plus, Steiner subliniază faptul că „nu trebuie să fii un utilizator direct al AI pentru a fi un beneficiar”. Administratorul PNUD citează mai multe exemple, cum ar fi InkubaLM – un model AI conceput pentru [probabil lucrul cu limbi locale]. „O mare parte din limbajul universal în lumea software-ului de programare și inteligenței artificiale rămâne engleza. Dar, în multe comunități, în special pe continentul african, există sute de limbi și utilizarea unui model open-source la o scară atât de mică permite oamenilor să personalizeze și să adapteze inovația la contextul lor”, rezumă el.
Steiner menționează, de asemenea, [probabil un sistem AI] care ajută la diagnosticarea timpurie a posibilelor riscuri în timpul sarcinii și nașterii, cum ar fi poziția incorectă a bebelușului. „Când începi să naști, este prea târziu să cobori trei zile pe munte. Această detectare timpurie permite femeilor să ajungă la un spital sau centru de sănătate cu patru până la șase săptămâni înainte de naștere, unde pot fi îngrijite”
În al treilea rând, Conceição explică faptul că este necesar să se doteze oamenii cu capacitățile necesare pentru a prospera într-o lume în care această tehnologie va deveni probabil din ce în ce mai omniprezentă. „Cea mai mare diviziune în viitor nu va fi între oameni și AI, ci între oamenii care pot valorifica AI și cei care nu pot”. El adaugă că acest lucru face ca reducerea decalajelor în accesul la electricitate și internet să fie mai urgentă ca niciodată, pentru a evita ca nimeni să nu fie exclus.
Steiner subliniază, de asemenea, această idee: „Pentru a optimiza potențialul AI și a minimiza riscul ca aceasta să creeze o lume cu două sau trei viteze, trebuie să investim acum în capacitatea țărilor mai sărace de a trece într-o poziție în care pot, prin educație, dar și prin investiții, să fie actori și parteneri în acest scenariu global al AI emergente. Riscul este ca, dacă nu facem acest lucru, multe țări nu vor putea recupera și vom avea o lume mult mai inegală”.
