Germania a exprimat o opoziție fermă față de propunerea Comisiei Europene de a majora bugetul UE, subliniind angajamentul său față de disciplina fiscală. Berlinul, în special, se opune ideii de a crește volumul bugetului peste 1% din PIB, ceea ce contravine poziției unor țări precum Spania, care pledează chiar pentru dublarea finanțării.

În preajma dezbaterii privind cadrul financiar multianual al UE (CFM), Germania și-a reafirmat poziția conform căreia nu există motive pentru a crește volumul bugetului în raport cu PIB-ul. În plus, Berlinul nu susține ideea prelungirii sau refinanțării Fondului de redresare, subliniind că rambursările pentru Next Generation EU ar trebui să înceapă din 2028. Germania solicită, de asemenea, reorientarea cheltuielilor curente, acordând prioritate apărării și proiectelor transfrontaliere, în special în domeniul infrastructurii energetice.

În ciuda poziției sale ferme, Germania își exprimă disponibilitatea de a negocia, recunoscând necesitatea menținerii politicii de coeziune și a agriculturii, dar cu condiția unei distribuții și gestionări mai eficiente a fondurilor. Berlinul subliniază, de asemenea, importanța menținerii mecanismului de reduceri pentru țările contributoare.

Discuția privind bugetul UE devine din ce în ce mai relevantă, având în vedere necesitatea finanțării tranziției ecologice și digitale, creșterea competitivității și consolidarea apărării. Comisia Europeană își va prezenta propunerea legislativă privind noul cadru financiar multianual luna viitoare. Germania, aderând la o poziție de prudență fiscală, nu exclude posibilitatea introducerii impozitelor europene, spre deosebire de unele țări care adoptă o poziție mai conservatoare.

În același timp, unele țări care anterior au susținut o politică bugetară strictă, cum ar fi Danemarca, își înmoaie poziția, invocând necesitatea consolidării apărării în lumina provocărilor geopolitice actuale. Danemarca, în special, s-a distanțat de grupul așa-numitelor țări "frugale", subliniind importanța rearmării Europei.

Germania insistă ca, în noul CFM, rambursările Next Generation EU să înceapă din 2028, excluzând posibilitatea prelungirii acestui instrument. Spania, dimpotrivă, solicită o creștere a cheltuielilor UE la 2% din PIB. Germania își motivează poziția prin faptul că capacitățile financiare ale statelor membre rămân limitate și solicită contribuții durabile și previzibile.

Berlinul subliniază necesitatea modernizării cadrului financiar multianual, acordând prioritate cheltuielilor care aduc valoare adăugată europeană, inovării și finanțării bunurilor publice. Germania insistă, de asemenea, asupra necesității de a lua în considerare angajamentele existente la luarea deciziilor privind noile alocări, precum și se opune reformării modelului fondurilor de coeziune, solicitând menținerea structurii federale și asigurarea accesibilității pentru toate regiunile.