Conclavul pentru alegerea unui nou papă: ce trebuie să știm

Conclavul care începe miercuri, 7 mai, se desfășoară după un protocol foarte precis, iar pentru a înțelege totul, este important să cunoaștem câteva detalii decisive. Peste 1,4 miliarde de catolici și restul lumii vor urmări cu atenție micul coș de fum instalat pe acoperișul Capelei Sixtine, care va indica prin faimoasa fumata albă momentul în care va fi ales un nou papă. Succesorul lui Francisc va fi pontiful cu numărul 267 al Bisericii Catolice. Mai jos, răspunsurile la cele mai frecvente întrebări pentru a înțelege cum se va desfășura totul.

«De câte voturi este nevoie pentru a fi ales papă?»

Acesta este conclavul cu cei mai mulți cardinali din istorie, un total de 133. Majoritatea necesară este de două treimi, care se rotunjește în sus dacă împărțirea are zecimale. Adică, vor fi necesare 89 de voturi. Acest număr atât de mare de susținători necesari, fără precedent, este unul dintre motivele pentru care acest conclav este considerat mai complicat și poate mai lung decât cele anterioare, din 2005 și 2013, care au durat doar 24 de ore și s-au finalizat cu 4 și respectiv 5 voturi.

«Cum se votează?»

În ziua începerii conclavului, miercuri, 7 mai, cardinalii electori intră în Capela Sixtină la ora patru și jumătate după-amiaza și fac o singură votare. Acest prim scrutin servește la obținerea unei imagini inițiale a sprijinului fiecărui favorit și pentru ca voturile să înceapă să se grupeze în jurul candidaților mai puternici. Este aproape imposibil ca un candidat să obțină 89 de voturi sau mai multe de la început, așa că, cu excepția unei surprize majore, acea primă fumata va fi neagră. Se așteaptă în jurul orei șase sau șapte seara.

«Câte votări au loc în fiecare zi?»

Începând cu a doua zi, au loc patru votări pe parcursul zilei. Două dimineața și două după-amiaza, până când un candidat obține majoritatea. Dacă după trei zile încă nu există o alegere, se face o pauză de o zi, pentru ca cardinalii să se roage, să reflecteze și să poată discuta între ei. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi istoric, deoarece votările nu s-au blocat niciodată atât de mult și nu s-a mai întâmplat în ultimul secol și jumătate. Această pauză, dacă ar fi cazul, ar fi duminică, după 13 votări, deoarece, conform referinței ultimului conclav, votarea din prima zi de intrare în Capela Sixtină nu este luată în considerare. Votul continuă cu cicluri de șapte scrutine, cu o pauză de o zi între ele. Dar ceva se schimbă dacă se ajunge la 34 de votări fără un rezultat. Din acel moment, s-ar alege doar dintre cei doi candidați cu cele mai multe voturi, dar întotdeauna cu o majoritate de două treimi.

Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, primul din dreapta, după o întâlnire pregătitoare a conclavului vatican, luni, la Roma. Murad Sezer (REUTERS)

«La ce oră are loc fumata?»

Dacă în prima votare a dimineții nimeni nu are majoritatea necesară, nu se face nicio fumata și se trece imediat la un al doilea scrutin. Apoi, în jurul prânzului sau orei unu, se face o fumata, care poate fi neagră dacă nu există un nou papă sau albă dacă a fost deja ales unul. Același lucru se întâmplă cu cele două votări de după-amiază, dacă prima este negativă se trece direct la următoarea, și doar la final există un semnal de fum, negru sau alb. Între orele cinci și șapte. Această rutină este întreruptă, evident, dacă în prima votare a dimineții sau a după-amiezii cineva este ales. Atunci există o fumata albă înainte de ora programată, la mijlocul dimineții sau la mijlocul după-amiezii.

«Între votare și votare au loc deliberări?»

În Capela Sixtină se intră doar pentru a vota, acolo nu au loc dezbateri, intervenții sau deliberări. Se procedează în mijlocul unei mari tăceri, cu excepția indicațiilor practice și când se spune cu voce tare numele fiecărui cardinal pentru a vota. Toată operațiunea durează, deoarece electorii sunt chemați unul câte unul, se ridică și merg la urnă, plasată la o extremitate a sălii mari. Apoi se face citirea buletinelor de vot, unul câte unul, cu voce tare, și se face numărarea sprijinului. Conversațiile și negocierile dintre cardinali au loc în afara Capelei Sixtine, în momentele informale de conviețuire, în principal la micul dejun, prânz și cină. De asemenea, pe holuri și în vizitele pe care și le fac unii altora în camere. În aceste întâlniri decisive se pot debloca votările.

«Cât poate dura?»

Ultimele două conclavuri din 2005 și 2023 s-au rezolvat a doua zi după începere, în 24 de ore, dar de data aceasta nu există candidați atât de clari, se percepe dezorientare printre cardinali și nu ar fi o surpriză dacă ar dura cel puțin până vineri. Așa s-a întâmplat în octombrie 1978 cu alegerea lui Ioan Paul al II-lea, care a necesitat opt scrutine. Adică, a fost ales la sfârșitul celei de-a treia zile. În acel moment, principalii candidați papabili s-au blocat reciproc și a trebuit căutat un candidat alternativ. Același lucru s-a întâmplat și în 1958, cu alegerea lui Ioan al XXIII-lea, care a avut nevoie de 11 votări. De data aceasta se poate întâmpla ceva similar, dacă niciunul dintre numele care se vehiculează în aceste zile nu se consolidează în primele votări.

«De ce ultimele două conclavuri au fost atât de rapide?»

În 2005, cel mai puternic candidat era Joseph Ratzinger și era suficient să vedem dacă sprijinul său crește rapid sau nu, ceea ce s-a întâmplat în doar patru votări. A fost al doilea cel mai rapid conclav din epoca modernă de la cel din 1939, în care Pius al XII-lea a fost ales în trei votări, deoarece era candidatul cel mai sigur și mai fiabil într-un moment foarte complex, în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. În 2013 a fost ales Jorge Mario Bergoglio, care fusese deja al doilea candidat cel mai votat în 2005. De data aceasta nu mai rămâne aproape niciunul dintre ceilalți favoriți din acel conclav.

Fumata albă din coșul de fum al Capelei Sixtine care a anunțat venirea unui nou papă, Francisc, pe 13 martie 2013. Gregorio Borgia (AP/LaPresse)

«Ce se întâmplă după alegere?»

Primul lucru pe care trebuie să-l facă cardinalul ales papă este să decidă dacă acceptă funcția și ce nume alege ca pontif. Apoi este felicitat de ceilalți cardinali. Apoi se retrage într-o cameră, numită a lacrimilor, deoarece acolo rămâne singur și simte cu emoție greutatea responsabilității care tocmai a căzut asupra lui. În acea sală are la dispoziție haine albe de trei mărimi diferite, pentru a o alege pe cea mai potrivită. Apoi iese în balconul bazilicii San Pietro, unde protodiaconul, cardinalul francez Dominique Mamberti, va anunța, în latină — ceea ce face ca uneori să nu se înțeleagă bine de la început ce spune —, cine este noul papă și ce nume a ales. În acel moment va apărea succesorul lui Francisc și se va adresa pentru prima dată credincioșilor. Din momentul în care iese fumul alb până când noul pontif iese în balcon, trec de obicei în jur de 45 de minute de mare așteptare.