Islanda, singurul stat membru NATO fără armată, își reevaluează politica de securitate în contextul tensiunilor geopolitice în creștere. Războiul din Ucraina, interesul crescut al Rusiei și Chinei în Arctica și posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă determină țara să-și consolideze apărarea.

Islanda, deși membru NATO, nu a avut în mod tradițional forțe armate proprii. Cu toate acestea, în lumina provocărilor moderne, guvernul țării a intensificat eforturile de consolidare a securității sale. Prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a anunțat intenția de a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare. În 2024, țara intenționează să aloce mai multe fonduri în acest scop decât anterior.

Islanda, în ciuda specificului său, joacă un rol important în NATO. Țara este situată într-o regiune importantă din punct de vedere strategic, ceea ce o face un aliat valoros în asigurarea securității în Atlanticul de Nord. O atenție deosebită este acordată cooperării cu alte țări NATO, precum și dezvoltării securității cibernetice și consolidării pazei de coastă.

În contextul situației actuale din lume, Islanda ia în considerare și posibilitatea unei cooperări mai strânse cu Uniunea Europeană în domeniul securității. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat recent Islanda pentru a discuta perspectivele de încheiere a unui acord de parteneriat în domeniul securității și apărării.

Islanda intenționează, de asemenea, să crească investițiile în infrastructura care poate fi utilizată de forțele aliate, de exemplu, porturi și hangare. În țară se desfășoară în mod regulat exerciții militare NATO, menite să asigure securitatea în regiune. Pe termen lung, este luată în considerare posibilitatea de a organiza un referendum privind aderarea la UE în 2027.