Italia și Danemarca au inițiat un apel comun, susținut de încă șapte state membre UE, pentru a oferi statelor mai multă autonomie în ceea ce privește deportarea migranților care au comis infracțiuni. Aceasta a devenit publică în urma unei întâlniri între prim-ministrul italian Giorgia Meloni și omologul său danez Mette Frederiksen la Roma.

În scrisoarea comună, semnată de nouă țări, se exprimă intenția de a revizui convențiile internaționale în domeniul migrației, începând cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Meloni a subliniat că scopul inițiativei nu este de a slăbi, ci de a consolida convențiile europene, pentru a le face mai eficiente în abordarea problemelor legate de migrație. Ea a citat ca exemplu articolul din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, semnată la Roma în 1953, afirmând că interpretarea sa duce uneori la protejarea persoanelor nepotrivite.

Prim-ministrul danez Frederiksen a fost de acord cu Meloni, remarcând că țările urmăresc să asigure securitatea europenilor. „Nu putem garanta securitatea popoarelor noastre și a Europei dacă nu ne controlăm frontierele externe”, a spus ea. Scrisoarea conține, de asemenea, un apel pentru mai multă autonomie la nivel național în luarea deciziilor cu privire la deportarea migranților care au încălcat legea și pentru un control sporit al celor care nu pot fi repatriați. Autorii scrisorii cer să nu se folosească drepturile omului ca armă împotriva frontierelor și insistă asupra mai multă libertate pentru autorități în urmărirea infractorilor străini supuși deportării.

Pe lângă liderii Italiei și Danemarcei, scrisoarea a fost semnată de Austria, Republica Cehă, Letonia, Polonia, Belgia, Estonia și Lituania. Reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului, în special PICUM, și-au exprimat îngrijorarea, numind inițiativa o încercare de a submina bazele UE - drepturile omului și statul de drept. Aceștia consideră că acest lucru va duce la criminalizarea migranților și la fuziunea migrației cu criminalitatea.

Scrisoarea conține critici la adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), ale cărei decizii, potrivit autorilor, limitează capacitatea guvernelor de a lua decizii politice. Țările inițiatoare consideră că deciziile CEDO îngreunează protejarea societății de provocările moderne. Autorii notează că, în unele cazuri, legate de deportarea infractorilor străini, interpretarea Convenției a dus la protejarea persoanelor greșite.

În concluzie, cele nouă țări semnatare ale scrisorii urmăresc să înăsprească politica de migrație în UE, ceea ce este în concordanță cu tendințele actuale din Comisia Europeană. În ultimele luni, au fost prezentate propuneri de accelerare a deportărilor, în special pentru persoanele care au săvârșit infracțiuni repetate sau care reprezintă o amenințare la adresa securității.