Negociatorii acordului internațional pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii au reușit să ajungă la un acord asupra unui text definitiv în zorii zilei de miercuri, la Geneva, care, dacă va fi ratificat de statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în mai, la Adunarea Generală, va reprezenta un acord „istoric”, a anunțat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul instituției.

Pactul, care vine după mai bine de trei ani de discuții și 13 runde de negocieri, este mai puțin ambițios decât era prevăzut în propunerea inițială, deși își păstrează obiectivul: prevenirea pandemiilor viitoare și garantarea faptului că, în cazul în care se vor produce – așa cum prezic experții – lumea va oferi un răspuns „echitabil”, „coordonat” la nivel global și bazat pe solidaritate și drepturile omului, pentru a evita greșelile care s-au comis în timpul pandemiei de covid-19.

„Națiunile lumii au făcut istorie astăzi la Geneva”, a exclamat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Prin atingerea unui consens asupra acordului antipandemic, nu numai că au pus în mișcare un acord generațional pentru a face din lume un loc mai sigur, dar au demonstrat și că multilateralismul este încă viu și că, într-o lume divizată ca a noastră, națiunile pot continua să colaboreze pentru a găsi un teren comun și un răspuns comun la amenințările comune”, a adăugat el.

„Pactul este mai aproape ca niciodată și suntem mai optimiști decât în trecut, dar nu este gata până nu este gata”, a asigurat pentru acest ziar vineri o sursă apropiată negocierilor. El se referea la fiasco-ul de anul trecut, când lipsa de consens a împiedicat atingerea acordului la ultima Adunare Generală a OMS, în mai 2024, care era data prevăzută, și a obligat la prelungirea negocierilor cu cel puțin încă un an. „Diavolul se ascunde în detalii”, a spus atunci Michael Ryan, directorul executiv al Programului de Urgențe Sanitare al OMS.

O altă sursă apropiată negocierilor se referea tot vineri la acele „detalii” care continuau să genereze controverse: „S-au înregistrat progrese, dar tensiunile persistă în jurul transferului de tehnologie [de la Nordul Global la Sudul Global] sau al sistemului de acces la agenți patogeni și de împărțire a beneficiilor”, a afirmat ea pentru acest ziar, într-un mesaj pe WhatsApp.

Cu toate acestea, mai multe surse consultate îl descriu ca pe un pact „istoric”. Doar o singură dată, în 2003, s-a reușit atingerea unui tratat similar, Acordul-cadru pentru Controlul Tutunului, care a permis, potrivit lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, „reducerea semnificativă a consumului”.

Cu toate acestea, faptul că negociatorii, care reprezintă toate regiunile lumii, au ajuns la un consens nu implică punerea sa în aplicare, care va necesita pași suplimentari. Odată aprobat de țările membre ale OMS la următoarea Adunare Generală, la care vor participa 192 de țări după ieșirea Statelor Unite și Argentinei din instituție, fiecare stat va trebui să ratifice acordul la nivel național. Conform articolului 35, tratatul va intra în vigoare la 30 de zile după ce 60 de țări și-au depus „instrumentele de ratificare, acceptare sau aderare” la secretarul general al OMS.

Mai puține angajamente

O comparație între textul definitiv și proiectul care a fost discutat la ultima Adunare a OMS, documente la care a avut acces acest ziar, arată că consensul a fost posibil doar cu o nouă versiune care atenuează angajamentele și lasă un spațiu mai mare voinței statelor.

Unul dintre punctele cele mai sensibile este Sistemul de Acces și Participare la Beneficii (PABS, conform siglei sale în engleză), care urmărea ca țările să împărtășească rapid și transparent informațiile despre agenții patogeni cu potențial pandemic în schimbul unui acces echitabil la produsele derivate din acea informație, cum ar fi teste de diagnostic, vaccinuri sau tratamente. În mod concret, propunerea din 2024 stabilea un mecanism multilateral care obliga la rezervarea pentru OMS a 20% din producția totală de produse sanitare în timpul unei pandemii – 10% prin donație și celelalte 10% la prețuri accesibile. Noul text menține existența sistemului, dar nu îl detaliază și amână o parte din dezvoltarea sa pentru un alt instrument multilateral care va trebui definit în 2026, ceea ce ar putea face ca distribuirea echitabilă a produselor sanitare să rămână pe hârtie și să se repete situații precum accesul inegal la vaccinuri care a existat în timpul pandemiei de covid-19.

O comparație între textul definitiv și un proiect anterior arată că consensul a fost posibil doar cu o nouă versiune care atenuează angajamentele și lasă un spațiu mai mare voinței statelor

Un alt punct în care s-a înregistrat un regres în ceea ce privește ambițiile este transferul de tehnologie și de cunoștințe tehnice. Textul dezbătut la ultima Adunare Generală a OMS conținea propuneri pentru a garanta că tehnologiile finanțate cu bani publici sunt împărtășite cu țările cu venituri mici și medii, cum ar fi licențele neexclusive sau stimulentele pentru transferul voluntar de cunoștințe. Noul text, deși păstrează spiritul, este mai general și nu impune obligații concrete, astfel încât lasă implementarea sa în mâinile statelor și ale sectorului privat.

În ceea ce privește finanțarea resurselor pentru a face față unei pandemii, textul anterior prevedea crearea unui Mecanism de Coordonare Financiară cu sarcini specifice, cum ar fi analiza nevoilor, identificarea tuturor surselor de finanțare disponibile sau un inventar al fondurilor destinate țărilor din acel mecanism. În textul aprobat, structura mecanismului nu este concretizată, astfel încât devine mai puțin clar cum va fi garantată finanțarea țărilor cu mai puține resurse.

Acordul privind pandemiile nu este perfect; este produsul unui compromis și nu toate ambițiile au fost îndeplinite. Este o bază, nu un plafon

Michelle Childs, director de Promovare Politică la DNDi

„Acordul privind pandemiile nu este perfect; este produsul unui compromis și nu toate ambițiile au fost îndeplinite. Dar creează o nouă bază de referință crucială pentru a salva vieți în timpul următoarei urgențe sanitare globale. Este o bază, nu un plafon”, a afirmat într-un comunicat Michelle Childs, director de Promovare Politică al Inițiativei pentru Medicamente pentru Boli Neglijate (DNDi, conform siglei sale în engleză). Childs subliniază că, odată cu textul aprobat, „țările au recunoscut că atunci când finanțează cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente, diagnostice sau vaccinuri prin fonduri publice, trebuie să pună condiții acelei finanțări care să garanteze beneficiul public”.

María Guevara, secretar medical internațional al organizației Medici Fără Frontiere (MSF), a lăudat într-un comunicat unele dintre aspectele pozitive pe care le conține proiectul, cum ar fi accesul prioritar la produse medicale pentru cei care lucrează „în prima linie” în timpul urgențelor sau crearea unei „Rețele Mondiale de Lanț de Aprovizionare și Logistică” pentru a aloca în mod echitabil instrumentele medicale sau a coordona rezervele internaționale și regionale. Cu toate acestea, succesul său va depinde de angajamentul statelor, cărora le-a cerut, în numele MSF, să „transforme angajamentele asumate în acțiuni substanțiale” și să pună „oamenii înaintea profiturilor și a intereselor naționale individuale”.