Reprezentanți a peste 150 de țări se vor reuni la Sevilla pentru a discuta despre viitorul asistenței internaționale într-o lume marcată de conflicte și crize. Tema reducerii finanțării pentru programele de dezvoltare devine tot mai importantă, pe fondul redistribuirii fondurilor către bugetele militare și al ascensiunii forțelor de dreapta.

După revenirea lui Donald Trump la putere în SUA, una dintre priorități a fost solicitarea către aliații NATO de a crește cheltuielile pentru apărare. În paralel, SUA a demarat demantelarea USAID, cea mai mare agenție de dezvoltare, redirecționând resursele către nevoile militare. Sub presiunea SUA, țările europene, principalele donatoare de ajutor internațional, au început, de asemenea, să reducă finanțarea.

Într-o lume plină de conflicte și crize umanitare, reprezentanți a peste 150 de țări se vor întâlni la Sevilla pentru a discuta despre viitorul asistenței internaționale și despre modul de a menține rezultatele eforturilor de zeci de ani, care vizează combaterea schimbărilor climatice, sănătatea, protecția drepturilor omului și democratizare.

Potrivit Centrului pentru Dezvoltare Globală, reducerea asistenței inițiată de administrația Trump va duce la 3.824 de decese pe zi din cauza HIV/SIDA, 428 din cauza malariei și 354 din cauza tuberculozei, precum și 1.504 decese zilnice din cauza lipsei de asistență umanitară. Uniunea Europeană, care este cel mai mare donator bilateral, poate agrava situația dacă continuă să reducă finanțarea.

Guvernul Germaniei a anunțat deja reduceri ale bugetului pentru asistența pentru dezvoltare. Marea Britanie intenționează să reducă volumul asistenței la 0,3% din PIB până în 2027, cel mai scăzut nivel din 1999. Franța a redus, de asemenea, finanțarea cu 35% și a anunțat o revizuire a programelor sale în străinătate.

Potrivit previziunilor ONU, în 2025 se așteaptă o reducere fără precedent de 20% a finanțării asistenței oficiale pentru dezvoltare, determinată de provocări economice și geopolitice, redistribuirea resurselor în favoarea cheltuielilor militare și o schimbare a priorităților în țările occidentale. În același timp, presiunile din partea SUA în Europa se intensifică: Germania sprijină creșterea cheltuielilor pentru apărare, iar Franța și Marea Britanie intenționează să își majoreze bugetele militare.

Cursul militarist promovat de republicani este mai costisitor decât investițiile în pace. Aceasta implică costuri mai mari pentru țările occidentale și are consecințe devastatoare pentru țările în curs de dezvoltare. Experții notează că este necesar să investim în combaterea schimbărilor climatice, și nu să creștem cheltuielile pentru armament.

Spania, care rezistă creșterii cheltuielilor militare la 2% din PIB, este un exemplu elocvent. Trecerea de la 1,3% la 2% va necesita încă 10,5 miliarde de euro, care ar fi suficiente pentru atingerea obiectivului de alocare a 0,7% din buget pentru asistența pentru dezvoltare. Cu toate acestea, guvernul spaniol alocă doar 0,25% din PIB pentru asistență altor țări și nu a atins niciodată ținta de 0,7%, stabilită prin lege din 1991.

Marea Britanie, de exemplu, intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2,3% la 2,5% din PIB, ceea ce corespunde unei reduceri a investițiilor în dezvoltarea altor țări cu același procent. Experții subliniază că aceasta este o „economie falsă”, care va duce la costuri mai mari în viitor.

Conflictele cresc, de asemenea, nevoia de ajutor. Sprijinul pentru Ucraina și soluționarea crizei legate de acest conflict au dus la o reducere a asistenței pentru țările în curs de dezvoltare. În 2023, țările africane au primit cu 5,3 miliarde de dolari mai puțin ajutor decât în anul precedent, potrivit ONU.

Experții notează că, după șapte ani de creștere ușoară, în 2024 volumul asistenței din partea țărilor donatoare OECD a scăzut cu 7,1%. Acest lucru se datorează creșterii influenței forțelor de dreapta, care se opun multilateralismului. Fostul prim-ministru al Senegalului notează că mișcările de extremă dreapta sunt contradictorii în ceea ce privește imigrația și extremismul religios, dar în același timp se opun finanțării programelor de dezvoltare menite să rezolve aceste probleme în țările de origine.

Viitoarea conferință de la Sevilla va fi o oportunitate de a discuta despre un sistem internațional mai echitabil și mai eficient care să răspundă nevoilor de la fața locului. Fostul președinte al Costa Rica propune o alegere: menținerea ordinii actuale sau utilizarea problemelor pentru reformarea organizațiilor internaționale.

Experții sunt de acord cu necesitatea unor condiții financiare mai echitabile pentru țările în curs de dezvoltare. Țările africane iau împrumuturi la rate mai mari decât țările bogate. Este necesară o mai mare solidaritate în sistemul financiar. Comunitatea trebuie să își asume o responsabilitate comună și să compenseze datoriile istorice față de țările din Sud. Principalul lucru este de a obține justiție.