Mii de persoane au stat la coadă pentru a-și lua rămas bun de la Papa Francisc

Mii de persoane au stat la coadă miercuri în Piața Sfântul Petru din Vatican pentru a-și lua rămas bun de la Papa Francisc, al cărui sicriu a fost așezat în fața altarului bazilicii după ora zece dimineața. Sicriul a fost transportat în procesiune solemnă de la capela reședinței Santa Marta, unde a locuit și a murit Pontiful luni. A fost unul dintre acele momente în care strălucește istoria milenară a ceremoniilor și scenografiei Bisericii, cu un alai de cardinali, arhiepiscopi, episcopi și alți prelați, alături de alabardieri ai Gărzii Elvețiene. Aproximativ 20.000 de persoane se aflau în esplanada exterioară a bazilicii, așezate în zone delimitate de scaune, dar erau puține în imensitatea pieței, care în rest era goală și pustie. Acest lucru i-a dat un aer de oarecare intemperie, fără mulțimi, o scenă oarecum derutantă, dar se datora faptului că prezența credincioșilor a fost limitată doar la această zonă.

Mulțimea a apărut imediat ce s-au deschis porțile templului, la ora 11 dimineața, pentru a permite credincioșilor să-și ia rămas bun de la Papă. Imediat s-au format cozi lungi, deoarece vizitatorii trebuiau să treacă un prim control de securitate și apoi un detector de metale. Atunci începea o coadă lungă care a ajuns să facă ocolul întregii piețe înainte de a intra în bazilică. Persoanele care ieșeau la ora unu ajunseseră la ora zece, cu o oră înainte de deschiderea porților. De-a lungul zilei, așteptarea a crescut până la cinci și opt ore, conform calculelor presei italiene. Biroul de presă al Vaticanului a calculat la ora șapte seara că până în acel moment trecuseră 19.430 de persoane prin bazilică. Era o mulțime din toate colțurile lumii, cu multe grupuri de preoți și călugărițe. O mare parte erau turiști care se aflau deja la Roma și pe care moartea lui Francisc i-a surprins în oraș. Existau și grupuri de minori, conduși de preoți și călugări. Coada s-a umplut curând de umbrele pentru a scăpa de soare și de căldură.

Enorma bazilică, unde a fost amenajat un coridor central delimitat cu bariere laterale, îl copleșea pe cel care intra. Coada se mișca încet și la final aștepta sicriul Papei, care zăcea cu mâinile încrucișate și un rozariu în mână. Sute de mâini se ridicau cu telefonul mobil pentru a face aceeași fotografie. Doar câteva secunde și funcționarii vaticani cereau să nu se oprească și să se îndrepte spre ieșire. Francisc se odihnește aproape la nivelul solului, a eliminat catafalcul din ritual și, în același mod, a cerut să fie înmormântat «în pământul gol», ultima sa fugă de pompă și solemnitate.

Mii de credincioși vor continua să defileze în fața lui joi și vineri, iar Vaticanul a anunțat deja că intenționează să extindă programul dincolo de miezul nopții, având în vedere afluxul enorm de vizitatori. În principiu, este planificat ca joi să fie de la 7.00 la 24.00, iar vineri, de la 7.00 la 19.00, deoarece trebuie să înceapă pregătirile pentru funeraliile de sâmbătă și, mai ales, controalele de securitate. Sunt așteptate delegații din 170 de țări. Între timp, cardinalii își continuă apropierea lentă de conclavul în care vor trebui să aleagă noul Papă, într-o atmosferă de mare incertitudine. Încă nu există o dată, dar ar trebui să înceapă între 5 și 10 mai.

Miercuri după-amiază, la ora cinci, a avut loc a doua congregație generală, adunarea în care purpurații încep să facă schimb de impresii. Au participat 103, din cei 252 existenți, dar biroul de presă al Vaticanului nu a specificat câți dintre ei sunt electori. Reuniunile au loc în aula sinodului, un auditoriu din Vatican, în care se intră printr-o singură ușă din Piața Sfântul Petru, iar cardinalii își grăbesc pasul în fața prezenței jurnaliștilor. În mod normal, îi evită, le este incomod să facă previziuni. Deși, în general, prin presă se încep lansarea mesajelor, candidaților și încălzirea conclavului. În mass-media italiană și internațională au vorbit deja unii cardinali. De exemplu, un «papabile», suedezul Anders Arborelius, care a discutat cu jurnaliștii la Stockholm, râzând de posibilitatea de a fi ales: «Este destul de fantezist». El a explicat că i se pare «iluzoriu să se gândească că va fi ales cineva din această parte a lumii», referindu-se la Europa, o chestiune care este una dintre cheile în joc. Și este clar că, de exemplu, Arborelius, unul dintre candidații europeni cei mai citați și respectați, consideră că Biserica ar trebui să se uite spre un alt continent. «Biserica trebuie să aibă grijă să nu rămână prinsă în logica puterii și a bogăției, trebuie să mențină vie flacăra interioară. (...) În cultura noastră occidentală, unde s-a înrădăcinat o viziune materialistă și individualistă, este necesară o redescoperire a lumii spirituale». Și a adăugat: «Nu am un favorit în mod special. Dar cred că ar fi foarte firesc să alegem pe cineva din Africa, din Asia sau, în orice caz, din acele părți ale lumii în care Biserica este într-un fel mai vie, mai dinamică și cu un viitor mai bun. Duhul Sfânt ne va ajuta să găsim persoana cea mai potrivită».

O altă reflecție interesantă a fost cea a cardinalului german Rainer Maria Woelki, arhiepiscop de Köln, care a spus ceva ce se repetă în toate cercurile, având în vedere senzația de complexitate a conclavului în momentul stabilirii direcției de urmat și faptul că există 133 de cardinali, mai mult ca niciodată, din 71 de țări: «Eu mă pregătesc pentru un conclav mai lung sau cel puțin un pre-conclav mai lung. Acum, cardinalii trebuie să aibă timp să se cunoască. Este important ca toată lumea să aibă ocazia să-și aducă contribuția, să clarifice modul în care este judecată situația Bisericii pe diferite continente, ce provocări văd pentru ea și ce calități ar trebui să aibă noul Papă». El a asigurat că cardinalii germani, care sunt trei, nu au o orientare comună și fiecare decide conform conștiinței sale.