În 2023, 4,8 milioane de copii din întreaga lume au murit înainte de a împlini cinci ani, majoritatea din cauze prevenibile, conform unui raport publicat marți de Grupul Interinstituțional al ONU pentru Estimarea Mortalității Infantile (UN IGME).

Aproape jumătate dintre aceste decese (2,3 milioane) au avut loc în primele 28 de zile de viață. În plus, în 2023 s-au înregistrat 1,9 milioane de decese prenatale, conform unui alt raport al grupului, care investighează mortalitatea survenită după 28 de săptămâni de sarcină, dar înainte sau în timpul nașterii.

"Doi din cinci bebeluși au murit în timpul nașterii, un moment în care majoritatea deceselor fetale pot fi prevenite", explică documentul.

Se estimează că, dacă nu se iau măsuri, vor avea loc 30 de milioane de decese ale copiilor sub cinci ani înainte de 2030 și 13 milioane de nou-născuți morți până în acel an.

Din anul 2000, rata globală a mortalității infantile sub cinci ani s-a redus la jumătate, scăzând de la 77 de decese la 1.000 de născuți vii, la 37 la 1.000 în 2023. Totuși, aceste progrese s-au încetinit cu 42% între 2015 și 2023, comparativ cu îmbunătățirile obținute între anii 2000 și 2015.

Un copil dintr-o țară cu venituri mici are un risc de zece ori mai mare de a muri în prima lună de viață decât unul dintr-o țară cu venituri mari.

ONU subliniază că aceste progrese sunt acum și mai periclitate de reducerile de finanțare din partea principalilor donatori, ale căror consecințe se văd deja în programele de sănătate a copilului.

Lipsa personalului medical, închiderea clinicilor, lipsa proviziilor, întreruperea programelor de vaccinare și a tratamentelor, cum ar fi cel pentru malarie, au un impact în teritoriile unde aceste rate ale mortalității infantile sunt deja ridicate.

"Tendința a fost îngrijorătoare în ultimii ani. Fondurile disponibile de la guvernele donatoare și parteneri pentru unele țări în curs de dezvoltare, care sunt departe de a îndeplini obiectivele de sănătate ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), s-au redus, iar reducerile recente anunțate de mai multe guverne au făcut ca perspectivele să fie destul de înfricoșătoare", explică prin videoconferință pentru Джерело новини Fouzia Shafique, director asociat de sănătate la UNICEF și unul dintre autorii raportului.

Documentul avertizează că, dacă tendința actuală continuă, 60 de țări nu vor îndeplini obiectivul ODD de a reduce mortalitatea copiilor sub cinci ani la 25 de decese la 1.000 de născuți vii. Și 65 de țări riscă să nu îndeplinească obiectivul de a reduce rata mortalității neonatale la 12 decese la 1.000 de născuți vii până în 2030.

"Acestea sunt cifre de acum un an și se bazau pe presupunerea că, cel puțin, situația financiară nu se va schimba drastic", explică Shafique, adăugând că acum există țări în care marja fiscală pentru sectorul sanitar a fost redusă drastic. "Prin urmare, dacă guvernele și alți donatori nu intervin și nu se asigură că investițiile în sănătatea maternă, neonatală și infantilă sunt menținute, vom începe să vedem o inversare a ratei mortalității", spune ea. "Ne aflăm într-o situație în care, poate, peste un an, vom vorbi despre o creștere a cifrelor și nu despre o nouă scădere", adaugă ea.

Decesele copiilor, subliniază raportul, "sunt deosebit de tragice", deoarece mijloacele de prevenire a acestora sunt bine cunoscute și includ accesul la servicii de sănătate esențiale, nașteri asistate de personal medical calificat, îngrijire prenatală și postnatală de calitate, îngrijire specializată pentru nou-născuții bolnavi, vaccinări, prevenire și programe de nutriție, printre altele.

"Calculul este tragic de simplu: dacă aceste intervenții ar înceta, ar înceta și speranțele, aspirațiile și viitorul a milioane de copii din întreaga lume", avertizează ei în introducere.

Progrese Inegale

În ciuda progreselor la nivel mondial, un copil născut în Africa Subsahariană are o probabilitate de 18 ori mai mare de a muri înainte de a împlini cinci ani decât un copil născut în Australia și Noua Zeelandă.

Această regiune, împreună cu Asia de Sud, concentrează 80% din decesele copiilor sub cinci ani. Adică, patru din cinci decese au avut loc în aceste două teritorii. Cu toate acestea, cauzele sunt foarte diferite. În Africa Subsahariană, malaria este responsabilă pentru 15% din decesele copiilor sub cinci ani din regiune. În Asia de Sud, "decesele se datorează în mare măsură cauzelor legate de complicațiile la naștere", menționează raportul.

Copiii născuți în țări cu venituri mici și medii-mici se confruntă cu riscuri de deces semnificativ mai mari decât cei născuți în țări cu venituri mari.

Un copil dintr-o țară cu venituri mici are un risc de 10 ori mai mare de a muri în prima lună de viață decât unul dintr-o țară cu venituri mari. Iar în ceea ce privește mortalitatea copiilor sub cinci ani, vorbim de 62 de decese la 1.000 de născuți vii în țările cu venituri mici, față de 4,9 decese la 1.000 de născuți vii în țările cu venituri mari.

"Doar patru țări — Niger, Nigeria, Somalia și Ciad — au avut în 2023 o rată a mortalității infantile sub cinci ani mai mare de 100 de decese la 1.000 de născuți vii, dar toate se află în Africa Subsahariană", se arată în analiză. În plus, în această regiune se află și țările cu cele mai mari 20 de rate ale mortalității infantile sub cinci ani din lume, cu peste 60 de decese la 1.000 de născuți vii.

În primele 28 de zile de viață, o perioadă deosebit de vulnerabilă, principalele amenințări sunt nașterile premature, complicațiile la naștere și anomaliile congenitale.

Pe de altă parte, copiii care trăiesc în țări clasificate ca "situații fragile și afectate de conflicte" au o probabilitate de aproape trei ori mai mare de a muri înainte de a împlini cinci ani decât copiii născuți în țări neafectate de aceste condiții.

Riscurile nu depind doar de teritoriu. Copiii care trăiesc în gospodării mai sărace au o probabilitate de aproape două ori mai mare de a muri înainte de a împlini cinci ani decât cei din gospodăriile mai bogate, subliniază raportul. Iar cei care trăiesc în zone rurale au un risc de 1,5 ori mai mare decât cei din mediile urbane. Alți factori, cum ar fi nivelul de educație al mamei sau vârsta ei, influențează, de asemenea, situația.

În ceea ce privește cauzele, în primele 28 de zile de viață, o perioadă deosebit de vulnerabilă, principalele amenințări sunt nașterile premature, complicațiile la naștere și anomaliile congenitale. Pentru copiii care supraviețuiesc după prima lună, "pneumonia, malaria și diareea au reprezentat împreună aproape o treime din toate decesele".

După cum se indică la începutul acestui articol, din anul 2000 mortalitatea globală a copiilor sub cinci ani s-a redus la jumătate. O realizare pe care unele țări au dus-o mai departe, cu scăderi și mai mari.

Raportul evidențiază patru cazuri de succes, Nepal, Senegal, Ghana și Burundi, în care provocările financiare și geografice nu au reprezentat un impediment în reducerea deceselor infantile. Senegal, de exemplu, a obținut "una dintre cele mai mari reduceri ale mortalității infantile sub cinci ani din întreaga lume", cu 70% din 2000, și a redus, de asemenea, mortalitatea neonatală cu 41%. Nepal a avut o scădere de 67% și, respectiv, 59%. În Ghana și Burundi, reducerile au fost, de asemenea, semnificative.

Date mai bune și continuarea măsurilor care salvează vieți

În aproximativ două din cinci țări, cele mai recente date disponibile privind mortalitatea infantilă sunt mai vechi de cinci ani.

"Fără date mai bune, milioane de copii riscă să treacă neobservați, iar eforturile de reducere a mortalității vor fi împiedicate de incertitudine și întârzieri, în special în țările cu cea mai mare mortalitate, unde sistemele de date sunt mai slabe", indică raportul.

După cum se subliniază în raport, "acum nu este momentul să reducem intervențiile dovedite care salvează vieți infantile, ci să consolidăm sistemele și platformele prin care copiii primesc aceste intervenții. A lăsa acești copii să moară când există mijloacele de a le preveni decesele este o încălcare fundamentală a datoriei noastre față de copiii din întreaga lume".