Alegerea cardinalului americano-peruan Prevost Martínez pe scaunul papal, sub numele de Leon al XIV-lea, a marcat un angajament ferm al Vaticanului față de principiile doctrinei sociale a Bisericii Catolice și o susținere activă a politicii privind migrația.

În ciuda încercărilor de a împiedica alegerea sa, care au inclus, se pare, campanii media, dosare împotriva cardinalilor electori și diplomație subterană, scrutinul s-a încheiat cu succes. Aceste acțiuni, menite să prevină urcarea pe tron a unui Papă de orientare franciscană, s-au dovedit a fi sterile.

Poziția noului pontif reprezintă o înfrângere majoră pentru cei care se opun principiilor justiției sociale-muncii și migrației (pe lângă aspectele de gen). Asemenea lui Leon al XIII-lea, autorul enciclicei reper Rerum Novarum din 1891, care a codificat doctrina socială a Bisericii și a adaptat-o la realitățile capitalismului, noul Papă Leon al XIV-lea susține cu fermitate aceste valori.

Acțiunile și declarațiile sale constituie un fel de contraatac cultural împotriva ideologiei iliberalismului. În timp ce unii actori, cum ar fi Javier Milei, declară public că „justiția socială este o aberație din punct de vedere moral”, Papa Leon al XIV-lea, bazându-se pe enciclica lui Leon al XIII-lea, care menționează și dezvoltă conceptul justiției sociale de 24 de ori, subliniază importanța drepturilor muncii, a zilei de lucru limitate, a protecției bătrânilor și văduvelor, laudă sindicatele și obligă guvernanții să „amelioreze grav situația proletarilor”.

Poziția Papei Leon al XIV-lea demonstrează o dezavuare directă a „trumpismului”. Această poziție nu este nouă și nu este o copiere a vederilor predecesorului său. Încă din 2018, pe când era episcop în Peru, el a susținut proclamația împotriva politicii de migrație a primei administrații Trump, lansată de cardinalul Cupich din Chicago (orașul său de origine, cunoscut pentru istoria luptei muncitorești care în 1886, cu cinci ani înainte de Rerum Novarum, a obținut prin sacrificii ziua de opt ore). Declarația spunea: „Nu este nimic nici măcar vag creștin într-o politică ce separă copiii de părinții lor și îi închide în cuști”.

La începutul acestui an, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a explicat la Fox News (29 ianuarie) politica „America Pe Primul Loc” și deportările imigranților, afirmând: „Îți iubești familia și apoi comunitatea ta și apoi țara ta…” și abia la final pe restul, adăugând că „extrema stângă a inversat această ordine”, manipulând pe Sfântul Augustin. Prevost, fost superior augustinian, i-a replicat categoric pe Twitter (3 februarie): „Vance greșește: Isus nu ne cere să ne ierarhizăm iubirea pentru ceilalți”.

A urmat apoi faimoasa declarație extinsă (11 februarie): „judecata sa critică” față de deportările în masă; „dezacordul” său de a confunda imigranții cu „criminalitatea”; „fraternitatea deschisă tuturor, fără excepție”. Papa a răspândit masiv acest mesaj pe 13 februarie. Iar pe 14 aprilie, a preluat mesajul vaticanistului Rocco Palmo împotriva expulzării brutale a salvadorianului Kilmar Abrego, citând întrebarea: „Nu vezi suferința? Nu ți se frământă conștiința? Cum poți rămâne tăcut?”.