Locuitorii din Karrantza și Lanestosa, în Bizkaia, reconectează internetul după ce o vacă a rupt un cablu de fibră optică

Locuitorii municipiilor Karrantza (2.700 de locuitori) și Lanestosa (250 de locuitori) din Bizkaia pot trimite din nou e-mailuri și pot efectua apeluri de pe telefoanele fixe. Operatorul de fibră optică care deservește zona a restabilit conexiunea după o săptămână de întrerupere. «Singura modalitate de a efectua operațiuni sau de a comunica în timpul defecțiunii a fost prin intermediul telefoanelor mobile, lucru pe care nu toți vecinii îl au», se plânge primarul primei localități, Raúl Palacio (formațiune independentă), cu referire la populația mai în vârstă, cu mai puține abilități tehnologice.

Totul a început când o vacă care păștea liniștită într-o câmpie s-a încurcat în cablurile care traversau pajiștea. Încercând să se elibereze, a rupt cablul de fibră optică, lăsând sute de oameni fără serviciu. Până când compania nu a plătit cheltuielile veterinarului, proprietarul terenului nu a permis accesul tehnicienilor de reparații. Videoclipul cu animalul în picioare și așteptând ca cineva să-l elibereze din acel ghem de cupru a devenit viral și a pus pe masă una dintre principalele probleme cu care se confruntă zona: lipsa investițiilor în infrastructură.

@la_ser ‼️ O vacă se încurcă în cablurile de fibră optică și lasă fără conexiune o parte din locuitorii din Karrantza și tot satul Lanestosa. Animalul a rămas prins de coarne marțea trecută în niște cabluri atârnate în zona Alto de Ubal din cartierul Sangrizes, unde un stâlp de telefonie căzut lăsase liniile la nivelul solului. Deși scena surprinsă în videoclip a generat glume pe rețelele de socializare, în zonă nu este loc de umor: sunt încă izolați și cu senzația că sunt «abandonați» Informează @radiobilbao #vaca #animales #Karrantza #Lanestosa #vizcaya #PaisVasco #internet #sucesos #viralinternet #virales ♬ sonido original - Cadena SER - Cadena SER

«Acest lucru este ceva obișnuit aici», recunoaște Palacio. Numai în ultimul an și jumătate, el asigură că au suferit cel puțin șapte întreruperi similare. «Vacile nu sunt întotdeauna protagoniste, am avut și probleme cu o iapă sau un tractor». Problema constă în faptul că aceste linii trec la o înălțime relativ accesibilă pentru un animal sau pentru un om.

«Deoarece nu beneficiază de întreținere, acești stâlpi cedează sub greutatea vechilor cabluri de cupru (deja scoase din uz) și sub intemperiile vremii», explică primarul acestei localități unde vântul din sud-vest bate cu putere: «Când un stâlp cade, cablul nu se rupe, dar ajunge practic la nivelul solului, ceea ce generează accidente ca cel al vacii sau împiedică direct fermierul să cosească terenul».

Problema se extinde în tot municipiul, inclusiv în nucleele sale de populație: «Din aceeași primărie, în centrul satului, vedem un stâlp căzut de doi ani și jumătate, într-un pârâu lângă un bloc de apartamente. La 50 de metri se află un alt stâlp susținut cu o frânghie, atingând deja țiglele unei case țărănești», descrie Palacio din biroul său din incinta primăriei.

Operatori repară un cablu de telefonie în Karrantza.FERNANDO DOMINGO-ALDAMA

Responsabilitatea întreținerii revine Telefónica, singurul operator care ajunge în zonă. «Este foarte greu să găsești pe cineva care să ofere soluții sau care să aibă capacitate de decizie. Ne spun mereu că vor anunța responsabilul. Sunt în funcție de doisprezece ani și încă nu am reușit să pun capăt acestei situații. Și cu cât trece timpul, cu atât mai rău, pentru că continuă să cadă stâlpi pe care nimeni nu-i repară», denunță el. Surse din această companie argumentează pentru Джерело новини că «lucrează de ceva timp la actualizarea acestor instalații».

Zona mai puțin densă din Bizkaia

Karrantza, pe lângă faptul că este cunoscută pentru Peșterile Pozalagua, este cel mai întins municipiu din Bizkaia, cu 137 de kilometri pătrați. Este situat în Enkarterri, cea mai mare regiune din Bizkaia — ocupă 20% din teritoriul istoric — și una dintre cele mai rurale din Euskadi. În schimb, densitatea populației este scăzută, cu doar 70 de locuitori pe kilometru pătrat, față de 2.300 în zona metropolitană Bilbao. De fapt, pentru fiecare locuitor din această localitate sunt patru vaci: în total, aproximativ 12.000 de capete de bovine.

Lanestosa, municipiu limitrof și dependent de aceeași rețea de telecomunicații, suferă o situație similară. Primarul și viceprimarul acestei localități, Belén Fernández și Nagore Barreras (PNV), rezumă clar: «Aceasta este o lipsă evidentă de întreținere. Nu credem că în alte sate se întâmplă ca aici». În plus, ei avertizează asupra consecințelor pentru populația mai vulnerabilă: «În timpul săptămânii, serviciile de teleasistență pentru persoanele în vârstă nu au funcționat. Este un fapt foarte grav în termeni de siguranță».

Întreruperile în conexiunea de fibră optică se agravează atunci când coincid cu întreruperi în alimentarea cu energie electrică. «În timpul furtunilor, se întrerupe și curentul. Și asta, pe lângă impactul pe care îl are asupra gospodăriilor și afacerilor, ne lasă fără acoperire mobilă», explică Fernández. În acest caz, primarii celor două municipii recunosc că Iberdrola încearcă să le rezolve printr-o investiție în infrastructura zonei.

Alimentarea cu gaz nu a fost niciodată o problemă în zonă; da, cea cu apă. Niciunul dintre aceste două sate nu este asociat în entitatea publică care furnizează apă potabilă în Bizkaia. În timp ce în Lanestosa «cu cele două stații de epurare pe care le avem este suficient», apreciază primarul său; Karrantza a trebuit să se aprovizioneze cu camioane cisternă venite din Cantabria în perioadele de secetă, ultima, în vara anului 2022.

Dispunerea de servicii de bază de calitate este esențială pentru a garanta prezentul și viitorul mediului rural. «Dacă nu se garantează o serie de servicii minime, este imposibil să se mențină populația existentă sau să se atragă noi locuitori», expune Barreras. Lanestosa a depus «un efort foarte mare» în ultimii opt ani pentru a duce la bun sfârșit un proiect de locuințe colaborative și de coworking cu scopul de a atrage persoane interesate să lucreze de la distanță din sat. «Dar cum vom reuși cu aceste deficiențe?», se întreabă ea.

«Vrem să revendicăm faptul că suntem cetățeni ca oricare alții. Plătim impozite, ne plătim taxele și singurul lucru pe care îl cerem este un serviciu de calitate. Nu cerem mai mult decât există deja în alte municipii: să nu existe întreruperi constante de curent și ca internetul să funcționeze corect. Este o revendicare de bază și justă», concluzionează cele două locuitoare din Lanestosa.