Într-o lume în care imaginea digitală devine mai importantă decât corpul fizic, inteligența artificială (IA) ne pune noi întrebări complexe despre criminalitate, moralitate și identitate. Cazurile recente de utilizare a IA pentru crearea de pornografie cu minori ridică semne de întrebare alarmante despre modul în care dreptul tradițional se confruntă cu noile provocări ale erei digitale.

Articolul analizează cazurile în care IA este utilizată pentru a crea conținut care poate fi considerat criminal, chiar dacă nu există victime fizice directe. Se discută modul în care legislația, dezvoltată pentru lumea fizică, se confruntă cu dificultăți în aplicarea la infracțiunile virtuale. Autorul ridică întrebări despre modul în care pot fi pedepsite actele care nu cauzează daune fizice, dar încalcă normele morale și principiile sociale.

O atenție deosebită este acordată problemei creării de noi identități în lumea digitală, care nu au o corespondență fizică, dar în același timp afectează realitatea. Articolul abordează, de asemenea, problema modului în care imaginile digitale devin vulnerabile în societatea modernă, subliniind diferența în protecția corpului fizic și a reflectării sale digitale. Autorul se întreabă cum să ne protejăm drepturile într-o lume în care identitatea noastră digitală devine din ce în ce mai importantă, iar granițele dintre realitate și ficțiune se estompează.

Cuvinte cheie: IA, drept digital, crimă, pornografie, identitate, deepfakes, realitate virtuală, etică, morală.