În câteva cuvinte
Articolul analizează dificultățile în obținerea unei încetări a focului în conflictul din Ucraina, în ciuda eforturilor de mediere internaționale. Discuțiile dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA, nu au dus la rezultate concrete, iar armistițiile temporare au fost adesea încălcate. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de încălcarea acordurilor, iar lipsa unui mecanism independent de monitorizare a încetării focului complică situația. Perspectiva unui armistițiu pe termen lung rămâne incertă, cu linii roșii de ambele părți și neîncredere reciprocă.
Cu câteva minute înainte de începerea, sâmbătă, a încetării focului de 30 de ore dictată de președintele rus, Vladimir Putin, sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei urmăreau mai multe drone.
Mulți cetățeni ucraineni s-au întrebat în mesaje pe rețelele de socializare, unde își varsă furia după trei ani de invazie la scară largă, cât va dura acel armistițiu de Paște ortodox. Odată cu încetarea ostilităților în curs, alarmele au început din nou să sune. Deși nu au fost raportate atacuri asupra civililor în timpul pauzei, comandamentul ucrainean a informat duminică că inamicul a menținut focul de artilerie și cu aparate fără pilot atât pe frontul de est, cât și în regiunea rusă Kursk. Kremlinul a estimat la o mie numărul atacurilor ucrainene în timpul acestui impas. Un nou exercițiu eșuat de încetare a focului care afectează duritatea unui război care nu se oprește. Asta în ciuda zecilor de întâlniri, călătorii și apeluri la negociere organizate după ce Statele Unite au început discuțiile pentru un posibil proces de pace în urmă cu 70 de zile.
Nici armistițiile din Marea Neagră și sectorul energetic nu au prosperat pe deplin, nici cea mai bună propunere de pe masa de dialog, o perioadă de 30 de zile fără violență pe toate fronturile, nu are încă un consens. În parte din cauza naturii conflictului, foarte viu, în parte din cauza inconsecvenței încetării focului în sine. Pe 16, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Georgii Tikhii, a informat că armata rusă a încălcat acordul de neagresiune asupra infrastructurii energetice de 30 de ori, în orașe precum Herson, Poltava și Mikolaiv — în general cu drone —, de când a fost anunțat pe 25 martie după ce a fost convenit de Statele Unite cu ambele părți. Moscova, la rândul său, a acuzat armata ucraineană că a lovit instalații precum gazoductul Sudzha, în provincia rusă Kursk.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comunicat vineri că moratoriul asupra sectorului energetic expirase, dar că nu are instrucțiuni noi de la Putin.
Monitorizarea încetării focului
În aceste acorduri a existat o problemă de plecare: negociatorii ruși și ucraineni au predat Washingtonului liste diferite cu ceea ce credeau ei că trebuie protejat. Acea notă a purtătorului de cuvânt ucrainean a fost foarte semnificativă. După ce a denunțat nerespectarea armistițiului, Tikhii a povestit că împărtășește cu aliații săi, printre care și Statele Unite, fiecare dintre încălcări. Nu există pe hârtie un mecanism independent care să monitorizeze pactul, așa cum a existat în armistițiile din alte conflicte.
În general, Washington propune cu celeritate, părțile pot accepta imediat și apoi apar îndoielile. Așa s-a întâmplat cu secțiunea privind Marea Neagră convenită și pe 25 martie. Statele Unite au publicat același text convenit cu fiecare dintre părți (garantarea navigației, eliminarea folosirii forței în ape...). Ulterior, Kremlinul a sugerat că, în plus, dorește ridicarea sancțiunilor precum cele care apasă asupra Rosselkhozbank, banca specializată în comerțul cu produsele sale agricole, principală partidă pe ruta sa către strâmtoarea Bosfor. Kiev susține că armata rusă continuă să atace porturile Odesa, unde își concentrează exporturile maritime, pe lângă bombardarea restului teritoriului cu proiectile lansate din ape, ceea ce ar încălca armistițiul.
După trei ani de mare ofensivă rusă, nimeni în Ucraina nu crede vecinul rus. Să servească drept exemplu cuvintele a doi deputați din partide foarte diferite, într-o conversație recentă cu Джерело новини: unul este Oleksii Goncharenko, parlamentar al Solidarității Europene: «Putin nu vrea pace, vrea să continue cu războiul. Încearcă să câștige timp și joacă aceste jocuri [armistițiile]. Și are succes». Alta este Kira Rudik, liderul formațiunii Golos (Voce): «Nu există niciun fapt care să ne permită să credem în iluzia că Putin vrea pace, nici [Donald] Trump nu a obținut nimic cu care să poată spune cetățenilor săi că și-a îndeplinit promisiunile».
Administrația americană a putut duce mai departe pactul asupra energiei și mării la două săptămâni după ce a eșuat în încercarea unui armistițiu general pentru o perioadă de 30 de zile, oferită în Yeda (Arabia Saudită) delegațiilor celor două părți. Ucraineanul a acceptat; rusul, nu. Însuși Putin, la câteva zile după întâlnire, a pus din nou condiții: să se oprească asistența străină și mobilizarea și antrenamentul de noi soldați. Refuzul Moscovei a costat viața de atunci zeci de civili în masacre ale armatei ruse precum cele din Krivói Rog și Sumi.
După cum sublinia sâmbătă ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sibiga, Kremlinul optase pentru un armistițiu de 30 de ore, cel de Paște — liderul ucrainean l-a provocat pe Putin să-l prelungească dincolo de această perioadă —, în loc de 30 de zile. De la acel 11 martie în care Washington a lansat oferta, atât Guvernul ucrainean, cât și cel american cer Moscovei, fiecare în felul său, să adere la formulă. Explica recent Zelenski unei douăzeci de jurnaliști că apără o încetare a focului «completă și necondiționată», pentru un timp care ar putea fi de o lună. «Dacă există o încetare a focului pentru un timp care nu este clar, vom avea un conflict înghețat», a spus el.
În acea perioadă, potrivit Kievului, Statele Unite, cu ajutorul altor aliați precum Franța și Regatul Unit, în fruntea grupului de țări dispuse să trimită militari pentru a oferi garanții de securitate Kievului, ar supraveghea armistițiul.
Ultimatum de la Washington
Cu toate acestea, Rusia încă nu răspunde afirmativ. În fața publicului, Administrația Trump a arătat o anumită iritare. Vineri, secretarul de stat nord-american, Marco Rubio, declara de la Paris că, dacă în «zile» nu vor avea răspunsuri și dovezi că procesul de pace este posibil, președintele său s-ar da la o parte de la negocieri. Cu ușile închise, însă, se vorbește de mai multe lucruri. După cum a informat agenția Bloomberg, bazându-se pe ceea ce a transmis Rubio în capitala galică partenerilor săi din Franța și Regatul Unit — o întâlnire care i-a așezat în sfârșit pe europeni și americani în jurul procesului de pace —, pe masa de dialog cu Kremlinul sunt chestiuni precum ridicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei și a teritoriilor ucrainene ocupate de trupe ruse.
«Suntem dispuși să facem tot ce ne stă în putere pentru a obține încetarea focului», a spus Zelenski în acea conversație cu reporterii. Dar Kiev menține, de asemenea, linii roșii în actuala negociere. Una dintre ele este, fără îndoială, cea care are legătură cu regiunile sub control rusesc. Ucraina nu va putea recupera tot ceea ce a cedat în mai mult de 11 ani de invazie din est. Dar există nuanțe profunde: un lucru este să recunoști de facto pierderea unui anumit teritoriu și altul, foarte diferit, să-l predai de jure. Guvernul ucrainean ar opta pentru prima, deoarece nu va recunoaște niciodată controlul rusesc asupra teritoriilor sale.
Pentru a vorbi despre asta, diplomați nord-americani și europeni, din Franța, Regatul Unit și Germania, se vor întâlni săptămâna aceasta din nou cu o echipă de negociere ucraineană la Londra.
