Una dintre sarcinile pe care Ministerul Sănătății din Spania și le-a propus în această legislatură este actualizarea condițiilor de muncă ale personalului sanitar, reflectate într-un Statut Cadru vechi de peste 20 de ani. În acest demers, s-a lovit de opoziția frontală a medicilor — cel puțin a multora dintre ei — care resping modificările pe care departamentul condus de Mónica García le-a schițat într-un proiect.

Aceștia se vor mobiliza sâmbătă la Madrid, ca un preludiu al unei greve convocate pentru 23 mai de Confederația Statală a Sindicatelor Medicale (CESM), cea mai reprezentativă din sector, susținută de alte 15 organizații. Se estimează că la protest vor participa până la 5.000 de profesioniști din întreaga țară (cifră menționată în autorizația Delegației Guvernului).

Care sunt punctele de divergență dintre medici și Ministerul Sănătății? Există mai multe aspecte controversate, care pot fi rezumate în revendicarea de a limita durata programului de lucru, extins din cauza gărzilor, recunoașterea acestora ca ore suplimentare și recunoașterea categoriei profesionale pe care o consideră corespunzătoare, având în vedere că medicii necesită cea mai îndelungată formare pentru a profesa. De asemenea, se opun propunerii ministerului de a interzice șefilor de serviciu din sistemul public posibilitatea de a lucra și în cel privat.

Pentru a gestiona aceste probleme, medicii revendică un statut propriu, care să îi diferențieze de restul profesioniștilor din sector, invocând particularitatea muncii lor față de ceilalți și responsabilitățile pe care le implică. «Nu este ceva elitist ce dorim noi, există deja, de exemplu, în justiție pentru judecători și procurori, și exista și în sănătate înainte de statutul actual. Ceea ce dorim este s&abrave; obținem condiții de muncă demne, în funcție de programul nostru și de caracteristicile muncii noastre», susține José María Soto, vicesecretar național al CESM.

Ministerul, care preferă să nu intre în dezbatere pentru a nu tulbura negocierile, și-a expus în scris liniile directoare. Deși s-a arătat deschis să «studieze orice propunere care vine pe căile legislative adecvate», atât ministrul, cât și alți purtători de cuvânt au clarificat că opțiunea unui statut propriu pentru medici nu este prioritară. «Statutul cadru aparține tuturor profesioniștilor din Sistemul Național de Sănătate, tuturor fără excepție», a declarat García în ianuarie, susținând că textul încorporează măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă nu doar pentru medici, ci și pentru asistente, tehnicieni auxiliari sau cercetători, deoarece «Sistemul Național de Sănătate este al pacienților, iar pacienții sunt îngrijiți de toate categoriile profesionale».

Acestea sunt argumentele fiecărei părți în principalele puncte de fricțiune, care îi vor determina pe medici să mărșăluiască sâmbătă, la ora 12:00, din Plaza de las Cortes până la sediul ministerului, o mobilizare care era programată acum două săptămâni și a trebuit amânată din cauza alertelor meteorologice.

Programul de lucru și orele suplimentare

Medicii denunță faptul că gărzile îi obligă la programe de lucru maraton și prost plătite, deoarece nu sunt considerate ore suplimentare, «ceva ce s-ar întâmpla în orice alt domeniu», subliniază Soto. Consideră aceasta o «discriminare», deoarece, în comparație cu programul de 35 de ore pe care Guvernul dorește să-l impună tuturor lucrătorilor, maximul pentru medici este de 48 de ore (cu gărzi) în calcul semestrial și opțiunea de până la 150 de ore suplimentare anuale în așa-numitul «program special». Cer un program de luni până vineri de 35 de ore, iar gărzile să fie voluntare, plătite ca ore suplimentare și luate în calcul la pensie.

Propunerea Ministerului Sănătății este de a reduce durata gărzilor, care acum sunt de 24 de ore, la un maxim de 17 ore. Ministerul susține că limita de 48 de ore este maximul de ore de muncă stabilit de UE. Respinge voluntariatul gărzilor, al cărui impact «este incalculabil și imprevizibil și ar presupune închiderea serviciilor esențiale în multe centre». Noul proiect menține obligativitatea gărzilor până la 55 de ani pentru anumite categorii și adaugă cazuri de scutire care nu existau înainte, cum ar fi sarcina sau îngrijirea copiilor. În ceea ce privește orele suplimentare, Ministerul Sănătății argumentează că în sectorul public nu există ore suplimentare și, prin urmare, gărzile sunt un tip de program diferit de cel obișnuit.

Nouă categorie profesională

Sindicatele medicale cer o nouă clasificare a categoriilor bazată pe creditele ECTS ale diplomei necesare la angajare. «Acest statut [actual] plasează absolvenții universitari în același grup, deși cerințele sau anii de studiu și specializare nu sunt deloc egali. Se dorește schimbarea clasificării [în noul statut] și nu ni se pare rău, dar nu egalându-ne pe noi, care avem o formare de șase ani de facultate și o specializare de patru sau cinci ani, cu alte profesii cu mai puțin de jumătate din acest timp», argumentează Soto, care cere ca remunerația să fie adecvată acestei formări.

Ministerul Sănătății apără o clasificare bazată pe noua structură a gradelor universitare. «Astfel, medicii specialiști vor fi nivelul 8, asistentele specialiste nivelul 7», și așa mai departe.

Incompatibilitatea public-privat

Ministerul Sănătății dorește să interzică șefilor de serviciu din sistemul public să lucreze și în cel privat, o practică foarte comună care, în opinia ministerului, reprezintă un conflict de interese. Proiectul deschide, de asemenea, posibilitatea ca, după terminarea rezidențiatului (MIR), specialiștii să petreacă cinci ani exclusiv în sistemul public, ca o modalitate de a reține talentele și a evita plecările. Purtătorii de cuvânt ai Ministerului Sănătății au insistat, totuși, că acest ultim punct este doar o posibilitate deschisă dezbaterii.

Sindicatele medicale susțin exact contrariul: că acest sistem de incompatibilități va priva sistemul public de sănătate de cei mai prestigioși profesioniști, deoarece, dacă nu pot cumula șefia de serviciu, mulți vor alege să se dedice exclusiv sectorului privat.

Negocieri și grevă

Există o masă de negocieri între Ministerul Sănătății și sectoarele implicate în statut (nu doar cel medical) unde se dezbate textul. Cu toate acestea, reprezentantul CESM asigură că este un forum unde nu se oferă răspunsuri la cererile lor. «La orice solicitare de fond, ni se spune că o vor consulta, și nu există progrese», asigură el. Acesta este motivul pentru care atât acest sindicat, cât și cel andaluz au convocat o grevă pentru 23 mai. În acest context, medicii doresc să negocieze condițiile lor de muncă. «Sperăm ca manifestația să fie un semnal de alarmă pentru minister, să realizeze că trebuie să negocieze. Climatul de indignare este enorm», asigură Soto.